Consacrarea bisericii "Adormirea Maicii Domnului" din Orhei

În sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, la Orhei a avut loc consacrarea bisericii catolice cu acelasi hram, de către Preasfinţitul Anton Coşa în prezenţa unui mare număr de preoţi surori şi credincioşi, alături de pr. Klaus Kniffki, parohul comunităţii şi a pr. Vivian Furtado, colaborator. Au mai fost prezenţi autorităţi locale, diplomaţi, precum şi pr.blagocin Ioan Vulpe. Consacrarea bisericii a avut loc după lucrările de restaurare începute în anul 2005 şi continuate prin bunăvoinţa unui mare arc de binefăcători din Germania, Anglia, Austria şi Elveţia.

În predica sa din timpul Sf. Liturghii, episcopul Coşa a remarcat că "contemplând frumuseţea acestei biserici şi voind să înţelegem adevărata sa semnificaţie spirituală, trebuie să admitem că ea reprezintă înainte de toate o etapă de maturizare a comunităţii creştine de aici în drumul ei de credinţă".

De altfel, în decursul istoriei sale de aproape 100 de ani, ea a funcţionat 62 de ani, din cauza vitregiilor istorice, ca sală de sport, studio de radio, depozit pentru materiale, etc. şi doar 31 de ani a servit ca locaş al Domnului.

Construcţia bisericii a început în 1907 şi s-a terminat în 1915 atunci când comunitatea catolică pe timpul când s-a construit biserica, număra aprox. 110 suflete. Biserica şi a fost ctitorită de către doamna Cezarina Dobrovolschi al cărei mormânt se află în cripta bisericii. De precizat că strănepoţii dânsei s-au întors în Moldova pentru a ajuta la restaurarea ei.

După restaurare, edificiul păstrează stilul gotic şi trezeşte încă uimire şi mulţumire, mai ales pentru arhitectura exterioară. Uimire, pentru că în afara celor două turnuri, starea generală înaintea restaurării a fost satisfăcătoare. Conform rezultatelor de expertiză făcute în structura de rezistenţă, nu a fost necesară consolidarea locaşului. Nu a fost descoperită nici măcar o fisură care să prezinte pericole la vreun eveniment seismic. În ciuda despoierii şi batjocurii, locaşul a răbdat ca o adevărată biserică aşteptând parcă ziua de azi spre redeschidere.

Un locaş de cult, în stil neogotic, o perlă rară în arhitectura Moldovei. Prezenţa lui ne vorbeşte că Orheiul este martor unei interferenţe de culturi şi civilizaţii precum şi de confesiuni care îmbogăţesc istoria locală şi aşează oraşul în obiect de studiu cum ar fi artele şi civilizaţiile.

clip_image002