„Din inima mea se revarsă cuvinte frumoase”: mesaje de felicitare adresate Preasfințitului Anton

Ieri, Dieceza de Chișinău a sărbătorit aniversarea a 30 de ani de Preoție ai Preasfințitului
Anton Coșa în cadrul unei sfinte Liturghii celebrate de Excelența Sa împreună cu toți preoții
diecezei. La sfârșitul liturghiei, s-au confirmat încă o dată cuvintele Psalmului 45,2: „Din
inima mea se revarsă cuvinte frumoase, eu vreau să-i prezint regelui opera mea”. Astfel de
cuvinte, izvorâte din inima credincioșilor și a colaboratorilor Preasfințitului Anton au răsunat
sub acoperământul Catedralei „Providența Divină” din Chișinău ca un prinos de mulțumire și
de laudă adus lui Dumnezeu pentru darul făcut Bisericii noastre locale în persoana
episcopului nostru.

Ecaterina Iajgunovici

Doamna Ecaterina Iajgunovici, unde dintre cele mai active enoriașe ale Parohiei „Providența
Divină” și martoră a renașterii Bisericii Catolice din Republica Moldova, a ținut să
amintească în de primele zile ale venirii Preasfințitului Anton în Republica Moldova și calea
dificilă dar rodnică parcursă de Biserica noastră locală sub administrarea sa părintească.

„Dragul nostru episcop, noi ținem minte acea zi când ați venit la noi. Au rămas puțini din
acea generație care v-au întâmpinat aici și îi mulțumim Domnului pentru faptul că ați venit.
Noi ținem minte acea zi în care domnul Tadeusz v-a prezentat la întâlnirea polonezilor și cum
se bucurau copiii atunci când, cu binecuvântarea dumneavoastră, a fost deschisă școala
poloneză. Copii noștri erau încă mici și au crescut împreună cu dumneavoastră, cu
binecuvântarea dumneavoastră, cu grija dumneavoastră, când veneați la noi, când ne erați
alături în toate greutățile.

Îmi aduc aminte de dragii noștri preoți care vă ajutau, care erau aici alături de dumneavoastră,
celebrau liturghii și în limba germană, pentru ca tuturor să le fie comod, pentru ca toți să-l
poată găsi pe Dumnezeu. Erau deschiși la orice limbă, doar să vină credincioșii, să se roage.
Datorită acestor liturghii au crescut copiii, au devenit adevărați oameni, oameni buni, au
crescut preoții noștri, au devenit parohi, au devenit atât de plini de soare și de spiritul divin pe
care l-au preluat de la Dumneavoastră și îl dăruiesc astăzi tuturor oamenilor, îl dăruiesc
copiilor.

Odată cu venirea Dumneavoastră a fost creată Analecta, această istorie a Bisericii noastre,
care i-a permis fiecăruia să afle cum a fost trecutul, de la ce a început, acolo unde este
izvorul. Pentru că un om bun nu poate exista fără a-și cunoaște rădăcinile, istoria, cu atât mai
mult istoria Biserici sale, spiritului ei, pentru că toți suntem binecuvântați cu spiritul
Domnului, iar această cunoaștere este foarte importantă și necesară. Este istoria pe care o
avem acum, care este accesibilă oricui, fiecare putând citi și descoperi ceva interesant pentru
sine. Vă mulțumim mult pentru că avem biserici în toate satele, raioanele și orașele din
Moldova.

Noi aveam doar un preot pentru toată Moldova, care trebuia să fie permanent pe drum. Acum
în fiecare sat există biserică, există preot. Este o realizare atât de mare, o muncă atât de mare
a Dumneavoastră. Pentru această vă mulțumim dumneavoastră pentru această biserică, pentru
toate bisericile din localități, pentru preoții care sunt astăzi cu noi. Pentru că ei sunt foarte
buni, foarte binevoitori. Și toate acestea se întâmplă cu binecuvântarea Dumneavoastră. Și acest eveniment legat de Pr. Gabriel este profund simbolic. Pentru că și Dumneavoastră ați
venit la noi foarte tânăr.

Noi vă dorim sănătate, binecuvântarea Domnului. Vă dorim ca Dumnezeu să vă păstreze
mereu în grija sa, iar Maica Domnului să vă dăruiască multă bucurie și harul Domnului. Vă
mulțumim”.

Iulia Iarîșeva

Apoi, Iulia Iarîșeva, unul dintre colaboratorii cei mai vechi ai Preasfințitului Anton și fiica sa
spirituală, și-a exprimat recunoștința pentru grija părintească a Preasfințitului Anton față de
fiecare credincios.

„Vă mulțumim foarte mult, dragă Preasfințite, pentru prezența Dumneavoastră, și în primul
rând îi mulțumim lui Dumnezeu pentru Dumneavoastră. Vă mulțumim că atâția ani ați fost
tată, ați fost prieten, ați fost fratele nostru, și vă mulțumim pentru tărie, pentru tăria care este
un dar de la Dumnezeu, pentru puterea care v-a dat-o Dumnezeu, fapt pentru care vă suntem
foarte recunoscători. Această putere se reflectă în faptul că Dumneavoastră nu vă temeți să
luați decizii, fapt care vă exprimă responsabilitatea. Această putere este exprimată prin faptul
că Dumneavoastră sunteți gata să vă recunoașteți greșelile și veniți atunci este nevoie de
ajutorul Dumneavoastră. Noi vă mulțumim din toată inima, pentru că în fiecare parte a
diecezei noastre ați pus sufletul, sufletul Dumneavoastră, care este tânăr și plin de energie și
de har. Vă mulțumim foarte mult pentru că toate harurile pe care vi le-a dat Dumnezeu și pe
care le-ați utilizat pentru folosul poporului lui Dumnezeu aici pe teritoriul țării noastre. Și nu
întâmplător, pentru că nimic în lume nu este întâmplător, peste tot se simte Providența divină.
Aceste flori, gladiolele, sunt simbolul luptătorului. De aceea noi vă dorim să vă continuați
misiunea cu aceleași puteri și cu același curaj și să primiți și să le dăruiți dragoste celor din
jur”.

Nicolae Ianușevschi

La rândul său, Nicolae Ianușevschi, membru al Curiei diecezane și candidat la ordinul sacru
al diaconatului, a dorit să împărtășească din experiența personală, mărturisind despre sprijinul
imens al păstorului diecezei noastre de care s-a bucurat pe parcursul acestor ani, în diferite
situații dificile.

„În viața fiecărui om sunt zile care rămân pentru totdeauna în memorie. Pentru mine, una
dintre aceste zile este ziua când v-am întâlnit pentru prima. În acea perioadă eu aveam
probleme cu angajarea la muncă și, într-o zi, după liturghie, m-am hotărât să mă apropii de
Excelența Voastră și să vă cer sfatul și ajutorul în rezolvarea acestei probleme.

Dumneavoastră m-ați ascultat cu atenție și mi-ați promis că mă veți ajuta. A trecut un timp și
eu chiar uitasem de această discuție, însă, într-o bună zi, a sunat telefonul și Dumneavoastră
m-ați chemat la un interviu. Astfel a început munca mea la Episcopie, în acest mecanism
complicat și precis ca acele ceasornicului, sub conducerea Preasfinției Voastre.

Pot spune fără să exagerez că aici a lucrat Providența divină. Intelectul pătrunzător și
capacitatea de a pătrunde în esența problemei, capacitatea de a asculta omul și de a-i da un
sfat înțelept și corect, uneori în situații complicate, capacitatea de a vorbi într-un limbaj
simplu despre lucruri complicate, acestea sunt doar câteva din calitățile episcopului nostru.

Spun câteva, deoarece calitățile principale ale Dumneavoastră, în ciuda aparentei severități,
sunt o bunătate interioară nemăsurată și darul divin de a ierta. De a-i ierta pe alții și de a
recunoaște greșelile proprii, de a nu păstra nemulțumirea în suflet, de a se bucura și a suferi
împreună cu noi în bucuriile și necazurile noastre, de cunoaște viața fiecărui angajat, de a-i
cunoaște sufletul, familia și de a avea mereu dorința de a ajuta.

Fenomenala memorie a dumneavoastră nu scapă niciun amănunt, chiar și din discuțiile mai
vechi, și pe aceasta se bazează încă o calitate, aceea de a-și onora cuvântul și a îndeplini
promisiunile.

Alături de un astfel de om este ușor de a trece prin viață. Din partea mea, vă voi fi mereu
recunoscător pentru înalta încredere și onoare oferită de a deveni candidat la diaconatul
permanent, pentru grija părintească față de mine și familia mea în anii activității la Episcopie,
pentru ajutorul în momentele dificile și înțelegerea problemelor și neajunsurilor mele.

În această memorabilă zi a aniversării a 30 de ani de slujire preoțească aș dori, din partea mea
și a întregii mele familii, să vă doresc sănătate, mulți ani și binecuvântarea Domnului în tot ce
întreprindeți”.

Emoționat de felicitările primite, Preasfințitul Anton Coșa i-a mulțumit lui Dumnezeu pentru
anii de slujire preoțească în această comunitate, le-a mulțumit preoților și credincioșilor și a
invocat binecuvântarea Domnului pentru Biserica noastră locală.

„Nu știu ce să spun altceva decât să-i mulțumesc Domnului pentru acești 30 de ani, dintre
care majoritatea i-am slujit în această minunată Biserică locală. Vreau să-i mulțumesc
Domnului pentru toți anii petrecuți în slujire preoțească, pentru toate roadele pe care Domnul
le-a realizat, inclusiv prin mine, și vreau să le mulțumesc tuturor preoților pe care Domnul ni
i-a dăruit și alături de care am realizat acest plan de iubire, acest plan al Domnului pentru
această Biserică locală. Și, desigur, privesc în viitor neștiind ce dorește Dumnezeu de la mine,
dar vreau și astăzi să repet în fața voastră ceea ce am spus 30 de ani în urmă: «Iată-mă,
Doamne, trimite-mă, folosește-mă în acea slujire pe care o dorești tu; eu sunt pregătit». De
aceea, rog și sprijinul vostru, dragi frați și surori, frați și surori laici, pentru că prin
rugăciunile voastre totul este posibil. Eu nu am dorit o mare sărbătoare astăzi, am dorit pur și
simplu să ne rugăm împreună. În cuvintele voastre am simțit că Dumnezeu vrea să mă
încurajeze. Vă mulțumesc tuturor și vă doresc din toată inima binecuvântarea Domnului și mă
rog Tatălui ceresc pentru asta”.