24 mai – Duminica a 7-a a Timpului Pascal

După ce am sărbătorit Înălțarea lui Isus la cer și în apropierea marii solemnități a Rusaliilor, sărbătorim a 7-a și ultima duminică a Timpului Pascal.

O rugăciune pe care Isus o înalță Tatălui răsună puternic pe pagina Evangheliei și o parte din această rugăciune spune: „Păstrează-i în numele tău pe care mi l-ai dat, ca ei să fie una ca şi noi!”. Isus invocă unitate pentru ucenicii săi, pentru că acum ei vor trebui să meargă singuri și susținuți de Duhul Sfânt, iar unitatea dintre ei trebuie să fie puterea misiunii de evanghelizare pe care vor trebui să o aducă în lume.

Dar apostolul Ioan în a doua lectură explică clar că unitatea este rodul iubirii frățești: „Dacă Dumnezeu ne-a iubit astfel, şi noi suntem datori să ne iubim unii pe alţii. Nimeni nu l-a văzut pe Dumnezeu vreodată. Dacă ne iubim unii pe alţii, Dumnezeu rămâne în noi şi iubirea lui în noi este desăvârşită”.

Condiția de a fi uniți între ei și cu Cristos Isus, permite discipolilor să-i poată alege pe cei care vor face parte din comunitate, așa cum citim în prima lectură din Faptele apostolilor.

Mesajul este clar și este și actual: puterea Bisericii în lume este unitatea, ca rod al iubirii pentru Dumnezeu și al iubirii frățești. Acolo unde iubirea lipsește, nu poate exista unitate și, de asemenea, nu există posibilitatea de a asculta vocea Duhului Sfânt.

Dar aceasta este și puterea fiecărei comunități, care trebuie să trăiască împreună, să depășească orice dificultate și să înțeleagă mesajul lui Isus, inclus în rugăciunea pe care o adresează Tatălui și pe care Evanghelia din această duminică ne-o oferă ca un plan autentic al vieții ecleziale.

C. L.