Circa 10.000 de credincioşi au participat sâmbătă, 31 august 2013, la Sfânta Liturghie solemnă a beatificării monseniorului Vladimir Ghika, celebrată la Bucureşti, în Pavilionul Central al Romexpo. Liturghia a fost prezidată de Eminenţa Sa Cardinalul Angelo Amato, Prefectul Congregaţiei pentru Cauzele Sfinţilor, trimisul Papei Francisc la Bucureşti. La celebrare au participat episcopii romano-catolici şi greco-catolici din România, precum şi alţi episcopi din Polonia, Bosnia-Herţegovina, Ucraina, Bulgaria, Ungaria, cardinalul André Vingt-Trois, Arhiepiscop de Paris, circa 300 de preoţi din ţară şi din străinătate, credincioşi din toate diecezele şi eparhiile catolice din ţară, membri ai corpului diplomatic, reprezentanţi ai clasei politice, precum şi reprezentanţi ai cultelor din România. De asemenea, la celebrare au fost prezenţi şi circa 30 de membri ai familiei Ghika.

Ritualul beatificării monseniorului Vladimir Ghika a fost urmărit cu atenţie şi reculegere de către cei prezenţi. După ce părintele postulator, Francisc Ungureanu, a prezentat o scurtă biografie a lui Vladimir Ghika, subliniind identitatea sa de prinţ, preot şi martir, Eminenţa Sa cardinalul Angelo Amato a dat citire Scrisorii Apostolice cu care Sfântul Părinte Papa Francisc a îngăduit ca de acum înainte Venerabilul Slujitor al lui Dumnezeu, Vladimir Ghika, să fie chemat cu numele de Fericit. A urmat imediat dezvelirea icoanei fericitului Vladimir Ghika, întâmpinată de poporul credincios cu aplauze îndelungate, urmate de intonarea imnului dedicat noului fericit. Întregul pavilion a răsunat în cântecul de bucurie al credincioşilor, mulţi dintre ei vădit emoţionaţi.

În predica sa, Eminenţa Sa Cardinalul Angelo Amato a elogiat figura monseniorului Vladimir Ghika, subliniind trei aspecte ale carităţii lui pastorale: visul său pentru unitatea creştinilor, acţiunea sa de caritate faţă de cei aflaţi în nevoi, şi în fine pătimirea şi moartea sa în timpul prigoanei împotriva Bisericii, din secolul trecut. Beatificarea monseniorului Vladimir Ghika „trebuie trăită ca un semn profetic de reconciliere şi de pace, ca amintire a unui trecut trist care nu trebuie nicidecum să se repete şi ca angajare în construirea unui viitor de speranţă, de comuniune frăţească, de libertate şi de bucurie. De astăzi Biserica îngăduie cultul public liturgic faţă de Fericitul Vladimir Ghika. Să cerem mijlocirea lui pentru ca nobila naţiune română să poată trăi mai departe în pace, în frăţietate şi în prosperitate”, a adăugat cardinalul Amato.

În semn de comuniune cu Dieceza de Paris, al cărei preot era monseniorul Vladimir Ghika, lecturile liturgice au fost citite şi în limba franceză. De altfel, la celebrare era prezent şi un grup de pelerini din Dieceza de Paris. Invocaţiile la rugăciunea credincioşilor, rostite în diferite limbi, română, franceză, engleză, italiană, germană şi arabă – au scos în evidenţă caracterul universal al Bisericii.

„Fericite Vladimir Ghika, roagă-te pentru noi”. Înaltpreasfinţitul Ioan Robu, Arhiepiscop Mitropolit de Bucureşti a încheiat celebrarea beatificării cu această invocaţie, rostită de trei ori, mulţumind totodată episcopilor, preoţilor, credincioşilor şi invitaţilor, corului şi instrumentiştilor, precum şi celor care au sprijinit buna organizare şi desfăşurare a evenimentului beatificării monseniorului Vladimir Ghika.

după http://www.vladimir-ghika.ro/