În introducerea „Laudate Deum”, Exortația apostolică privind criza climatică care actualizează enciclica Laudato si', scriind „tuturor oamenilor de bunăvoință”. afirmă cu hotărâre că „semnele schimbărilor climatice sunt din ce în ce mai evidente și ne apropiem de un punct de ruptură”. 

 

În prefața documentului, Papa amintește că fenomenele de răcire și de încălzire extremă au existat dintotdeauna, iar cauza este „dezechilibrul global provocat de încălzirea globală”. El amintește că este absolut incorect să se dea vina pe țările sărace, deoarece cifrele spun „că un procent mai bogat din populația lumii poluează cu 50% mai mult decât cea mai săracă și că emisiile pe cap de locuitor ale țărilor mai bogate sunt mult mai mari decât cele ale celor mai sărace”. 

 

Responsabilitatea omului în provocarea schimbărilor climatice nu mai poate fi pusă la îndoială, avertizează Papa. Iar accelerarea gravă a fenomenelor depinde de „evoluțiile enorme legate de intervenția necontrolată a omului în natură în ultimele două secole”. Cu toate acestea, nu trebuie să ne lăsăm pradă unor diagnostice apocaliptice și nerezonabile. Este vorba mai degrabă de „a fi atenți la alte efecte care, probabil, nici măcar nu puteau fi imaginate acum un secol”.

 

Cel de-al doilea capitol al exortației este dedicat tehnologiei în creștere și puterii celor care au capacitatea de a o exploata în detrimentul umanității. Gândiți-vă doar la tehnologiile folosite pentru a lansa bombe atomice și pentru a anihila grupuri etnice, după cum ne amintește Papa. 

 

În același timp, Papa Francisc amintește de proasta gestionare a puterii care nu poate decât să dăuneze mediului înconjurător: „Trebuie să regândim cu toții chestiunea puterii umane, sensul și limitele ei. Puterea noastră și progresul pe care îl generăm se întorc împotriva noastră”. La baza acestei situații se află și logica profitului maxim cu costuri minime. 

 

Cel de-al treilea capitol subliniază faptul că crizele globale „sunt irosite atunci când ar fi o oportunitate de a face schimbări sănătoase”. Este nevoie, în special, de „o mai mare democratizare a sferei globale”.  

 

Cel de-al patrulea capitol al exortației apostolice este dedicat progreselor și eșecurilor conferințelor privind clima. Reuniunile continue, precum cea de la Sharm el-Sheikh din 2022, au evidențiat un nivel scăzut de punere în aplicare a rezoluțiilor și din cauza lipsei unor mecanisme de monitorizare adecvate, în timp ce acum se așteaptă cu nerăbdare COP28 de la Dubai.

 

Cel de-al cincilea capitol se concentrează asupra conferinței care va avea loc în Emiratele Arabe Unite în perioada 30 noiembrie - 12 decembrie. Se speră că aceasta „va duce la o accelerare decisivă a tranziției energetice, cu angajamente efective care să poată fi monitorizate în permanență”. În acest sens, formele de conversie ecologică trebuie să aibă trei caracteristici: să fie eficiente, obligatorii și ușor de monitorizat.  

 

Ultimul capitol este dedicat, în final, motivațiilor spirituale ale angajamentului pentru mediu și ale exortației în sine. Papa scrie: „credința autentică nu numai că dă putere inimii umane, dar transformă întreaga viață, transfigurează obiectivele personale și luminează relațiile cu ceilalți”. În acest context, credincioșilor li se cere să contribuie la apariția unei noi culturi bazate, de exemplu, pe reducerea deșeurilor și pe consumul înțelept, astfel încât să polueze mai puțin.  

 

Numele acestei exortații este „Lăudați-l pe Domnul”, conchide Suveranul Pontif, „pentru că o ființă umană care pretinde a se substitui lui Dumnezeu devine cel mai mare pericol pentru ea însăși”.

C. L.

Sursa foto: Vatican News