Conform unor date parohia Chişinău există din 1814 şi era, în acea perioadă, sub jurisdicţia episcopului de Cameniţa. În anul 1815, paroh al parohiei din Chişinău era părintele Stanislau Vinicki, trimis în Basarabia de către episcopul de Cameniţa, Borgeusz Mackevicz. Activitatea acestui preot în prima jumătate a secolului al XIX-lea a favorizat deschiderea de filiale ale parohiei care, în consecinţă, au devenit parohii independente (Bălţi, Tighina, Soroca, Orhei). Clădirea bisericii, păstrată până azi, a fost construită în 1841, după proiectul arhitectului Iosif Charlemagne, în stilul clasicului rusesc. În anul 1897, parohia avea 4.470 credincioşi dintre care 3.841 locuiau în oraş. În anul 1898, a fost înfiinţată societatea pentru ajutorarea săracilor, în 1902 – o şcoală cu patru clase, biblioteca, iar în 1912 – casă pentru bătrâni. Din 1898 şi până în 1903, paroh de Chişinău şi decan de Basarabia a fost părintele Iosif Alois Kessler. În anul 1904, acesta a fost consacrat episcop de Tiraspol, dieceză pe care o va conduce până în anul 1922. În anul 1916, paroh al comunităţii din Chişinău a fost numit preotul Marcu Glaser, care îndeplinea totodată şi funcţia de decan de Basarabia, funcţie pe care o va deţine şi după trecerea parohiilor din Basarabia în componenţa Diecezei de Iaşi în 1921. Odată cu instaurarea puterii sovietice în anul 1944 toate bunurile parohiei au fost naţionalizate; în 1963 clădirea bisericii a fost anexată, iar credincioşii au fost siliţi să se reunească într-o capelă mică din cimitir.
Parohia „Providenţa Divină” din Chişinău a fost înregistrată de autorităţile sovietice la 9 noiembrie 1945. Conform datelor parohiale, în 1946 parohia avea 816 credincioşi. În anul 1947, conform datelor autorităţilor, numărul credincioşilor era de 850, pentru ca în anul 1948, în perioada când parohia nu dispunea de preot, numărul să scadă până la 500. Începând cu anii 60 ai secolului al XX-lea, parohia Chişinău era singura a cărei activitate era recunoscută de autorităţi. Ea a reprezentat centrul vieţii catolice din Moldova. Catolicii din toate colţurile Moldovei erau asistaţi spiritual de către preoţii care activau la Chişinău. Dintre aceştia, un rol important l-au avut preoţii Nicolae Szczurek, Bronislaw Chodanenok, Vladislaw Zavalniuk.
La sfârşitul anilor 80, viaţa religioasă a catolicilor din Moldova a început să renască. În anul 1989, clădirea bisericii a fost restituită parohiei. În prezent ea este Catedrală episcopală. Clădirea a necesitat reparaţii capitale, care au început în primăvara anului 2002 şi s-au terminat în 2004. De asemenea în partea altarului Catedralei „Providenţa Divină” a fost amenajată capela „Sfinta Fecioară Maria, Maica Bunului Sfat”.
Filială: Capela Centrului Pastoral „Regina Pacis”
Orarul liturghiilor:
Luni – 8.00 (rusă), 18.00 (polonă)
Marţi – 8.00 (rusă), 18.00 (română)
Miercuri – 8.00 (polonă), 18.00 (rusă)
Joi – 8.00 (rusă), 18.00 (rusă)
Vineri – 8.00 (polonă), 18.00 (rusă)
Sâmbătă – 9.00 (rusă), 17.00 (engleză)
Duminică – 9.00 (polonă), 10.30 (rusă), 12.00 (română), 18.00 (rusă)
În solemnități și sărbătorile Domnului – 10.00 (polonă), 18.00 (rusă)
Adoraţie – prima joi şi vineri din lună după liturghia de seară, miercuri – adoraţie perpetuă
Adresa:
MD-2012, str. Mitropolit Dosoftei 85, Chişinău
tel.: (022) 22 12 77
