Târgul Raşcov de pe Nistru, apărut în secolul al XIV-lea, era cunoscut ca oraş-cetate. Situat la hotarele dintre marile puteri din sud-estul Europei, Raşcovul nu odată a avut de suferit de pe urma războaielor dintre acestea, fiind, într-un final, redus, dintr-o localitate prosperă, la statutul unui sat. După distrugerea cetăţii aici a fost dislocată o garnizoană poloneză. În secolele XVIII-XIX, localitatea devine centru de comerţ şi meşteşugărit. Magnatul polonez, cneazul Iosif Lubomirski, proprietarul latifundiei „Poberejie” din care făcea parte şi Raşcov, a construit aici, în 1749, o biserică pentru armeano-catolici, care a fost sfinţită în anul 1791 de către arhiepiscopul de Lwow, Iacob Tumanovici, fiind dedicată sfântului Caietan. Biserica a fost construită în stil baroc est-european, caracteristic arhitecturii poloneze din secolul al XVIII-lea şi este cel mai vechi locaş de cult de cult catolic de pe teritoriul Diecezei de Chişinău.
Spre sfârşitul secolului al XVIII-lea, în Raşcov erau 12 familii armene şi 37 familii poloneze. După plecarea majorităţii credincioşilor armeni, parohia trece sub jurisdicţia episcopului romano-catolic de Cameniţa şi, în 1863, numără 860 de credincioşi. Spre sfârşitul secolului al XIX-lea, în Raşcov şi localităţile vecine locuiau circa 1.160 catolici.
În cei 250 de ani de existenţă, biserica a fost de nenumărate ori atacată şi distrusă. În 1932, când puterea sovietică instaurată în partea stângă a Nistrului, autorităţile a închis lăcaşul şi au distrus parţial şi bunurile, printre care se afla icoana sfântului Caietan. La cererea enoriaşilor, în anul 1942, în perioada cât Transnistria s-a aflat sub administraţie românească, biserica a fost redeschisă, iar sfintele liturghii reluate. În anul 1945, comunitatea din Raşcov număra aproximativ 300 de enoriaşi. În 1948 istoria s-a repetat. Autorităţile comuniste locale, fără a avea acceptul autorităţilor de la Moscova, în mod ilegal interzic credincioşilor să participe la liturghie, închid biserica şi confiscă bunurile care îi aparţineau. În perioada guvernării comuniste, o parte dintre cei aproximativ 200 de catolici din Raşcov veneau la Chişinău pentru a primi hrana spirituală în unica parohie care activa în RSS Moldovenească. Clădirea bisericii, folosită ca depozit, a degradat continuu, primele lucrări de restaurare începând în anul 1975.
Activitatea pastorală a fost reluată în anul 1990, când Departamentul pentru probleme religioase al Consiliului de Miniştri al URSS a luat decizia de a înregistra parohia Raşcov. În 1995, parohia a fost instituită conform prevederilor dreptului canonic. Din anul 2001, paroh al comunităţii a fost Pr. Marcin Januś SCJ. În perioada păstoririi sale, a fost reparată biserica, s-a construit o cantină pentru săraci şi o casă pentru surori. În anul 2010, paroh al comunităţii a fost numit Pr. Ruslan Pogrebnîi SCJ.
Orarul liturghiilor:
Luni-sâmbătă – iarna 17.00, vara 18.00 (rusă)
Duminică – 12.00 (rusă)
Adoraţie – fiecare zi după sfânta Liturghie
Adresa:
MD 6627, s. Raşcov, r. Camenca
Telefon: (216) 57 42 6