Dragi tineri, iubiți frați și surori în Domnul!
Scriitorul Henryk Sienkiewicz, în romanul „Potopul”, povestește cum în timpul invaziei Poloniei de trupele suedeze, călugării mănăstirii de la Jasna Góra au ținut piept armatei dușmane care de câteva luni asedia sfântul așezământ, și asta nu datorită bravurii lor, ci protecției Madonei Negre. De aceea, la 1 aprilie 1655, regele Ioan Cazimir a proclamat-o pe Preacurata Fecioara de la Częstochowa regină și patroană a Poloniei. Este Fecioara a cărei icoană a fost adusă astăzi de la Tiraspol cu ocazia Zilei Diecezane a Tineretului și purtată în procesiune până în această biserică, închinată sfântului Iosif, soțul Mariei.
De ce această icoană? De ce acest pelerinaj? Pentru că și credincioșii din dieceza noastră o iubesc pe sfânta Fecioară Maria, apelând la ajutorul ei, la mijlocirea ei, punându-se sub mantia ei ocrotitoare de mamă și regină. Acest adevăr îl demonstrează faptul că încă din anul 2001 Maria a fost aleasă patroana diecezei, tot ea fiind și patroana a șase dintre cele douăzeci de parohii ale Bisericii noastre locale: două parohii din Chișinău – cea de la Botanica și parohia de rit oriental, parohiile din Orhei, Grigorăuca, Stârcea și Camenca, și două filiale – Ivanovca și Chișinău, „Regina Pacis”.
Nu au fost întâmplătoare toate aceste alegeri, pentru că astfel am voit să ne exprimăm recunoștința față de Maria, pentru că i-a ajutat pe credincioși să-și păstreze credința într-o perioadă în care era periculos să te rogi în public, să mergi la biserică, să botezi, să te cununi, să ai o icoană sau un rozariu. Adunați pe ascuns în jurul unei lumânări aprinse și cu rozariul în mână, bunicii și părinții noștri și-au păstrat vie credința, pentru ca apoi să v-o transmită vouă, tinerilor de astăzi și de mâine. Rozariul, o iconiță a Maicii Domnului, medalia miraculoasă sau scapularul era pentru ei „documentul de identitate creștină”. Credința în Dumnezeu trecea prin Maria, pentru că ea este Calea spre Isus și Poarta cerului.
Dar această iubire față de Maria nu a apus odată cu sfârșitul acelor timpuri grele. Nu, ci a devenit mai puternică, dovadă fiind și pelerinajul pe care l-am făcut azi urmând crucea lui Isus și icoana Mariei, rugându-ne Rozariul și cântând imnuri de laudă. Pelerinajul pe care l-am făcut sub călăuzirea Mamei cerești a fost o imagine reală a ceea ce ne-a spus profetul Isaia în Lectura întâi: „Popoare multe vor veni și vor zice: «Veniți, să urcăm la muntele Domnului!»” (Is 2,3) Mă bucur să văd mulți tineri și tinere veniți din parohiile noastre de pe ambele maluri ale Nistrului, deveniți „o singură inimă și un singur suflet” (Fap 4,32), indiferent de limbă, neam sau tradiție, însuflețiți de dorința de a-l numi pe Dumnezeu „Abba, Tată” (cf. Gal 4,6) și, asemenea Mariei, de a-l preamări pe Domnul (cf. Lc 1,46).
Maria l-a urmat pe Fiul ei până sub cruce, l-a urmat și în slava cerească. Iar noi azi am urmat-o pe Maria, ne-am asumat credința Mariei, am mers pe drumul Mariei, conștienți că cine o urmează are siguranța că nu va rătăci drumul spre ceruri. Ea, Fecioara din Nazaret, este modelul vostru, al tinerilor, pentru că, așa cum spune Papa Francisc, „Maria era tânăra cu un suflet mare care tresălta de bucurie, era tânăra femeie cu ochii luminați de Duhul Sfânt care contempla viața cu credință și păstra toate în inima sa” (Christus vivit 46). Mamă fiind, „Maria luminează din nou tinerețea noastră” (Christus vivit 48). De aceea a și fost re-aleasă ca patroană a Zilei Mondiale a Tineretului care va avea loc în 2023 la Lisabona, în Portugalia; de aceea am ales-o și ca patroană a întâlnirii de astăzi.
Și tema propusă de Papa Francisc pentru ZMT 2023 face referință la ea: „Ridicându-se, Maria s-a dus în grabă” (Lc 1,39). Și pentru a fi în sintonie cu voința Sfântului Părinte, pentru întâlnirea noastră de astăzi am ales același verset biblic. În primul rând pentru că Maria din Nazaret este marea figură a pelerinajului creștin, cea care ne învață să-i spunem „da” lui Dumnezeu. În al doilea rând, pentru că ne-o prezintă pe Maria în dubla ei ipostază: femeie misionară și femeie a carității.
Maria este misionară, pentru că vestea cea bună primită de la arhanghelul Gabriel o împărtășește cu Elisabeta. Și după mai mult de două mii de ani de la acel eveniment, Maria rămâne a fi misionară, vestind tuturor oamenilor „că i-a făcut lucruri mari Cel Atotputernic” (Lc 1,49). Dar este insuficient pentru noi să știm că Fecioara din Nazaret este misionară. „Îndrăgostiți de Cristos, tinerii sunt chemați să mărturisească evanghelia pretutindeni cu propria viață” (Christus vivit 175), spune Papa Francisc. Iar graba cu care Maria merge la ruda sa înseamnă că a fi misionar nu este o alegere de lăsat pe mâine sau poimâine; a fi misionar este o urgență a zilei de azi! Mai ales voi, tinerii, datorită energiei și creativității voastre, sunteți chemați să fiți misionari. Asta înseamnă să vorbiți despre Isus acolo unde sunteți, să le povestiți altora despre el, despre bucuria de a fi cu el, despre iubirea voastră față de Isus vădită printr-o viață de care să nu vă fie rușine atunci când veți compărea în fața lui.
Dar misionarismul Mariei merge mână în mână cu caritatea. Aflând că Elisabeta este însărcinată, ea merge în grabă să-i dea o mână de ajutor, pentru că nici caritatea nu admite întârziere. De ce să lăsăm pe mâine caritatea pe care o putem face astăzi? Astăzi, nu mâine, să-i dăm unui sărac o bucată de pâine sau un pahar cu apă. Astăzi, nu mâine, să-l îmbrăcăm sau să-l încălțăm pe un nevoiaș. Astăzi, nu mâine, să-l vizităm pe un bolnav. Astăzi este timpul carității, nu mâine, pentru că pentru unii mâine poate să nu mai fie. Mai ales vouă, tinerilor, vi se oferă atâtea posibilități de a practica porunca iubirii față de aproapele, de a fi voluntari, de a-i ajuta pe preoți, pe surori, pe lucrătorii sociali în munca de binefacere, de a bate la poarta unui bătrân sau neputincios și a-l întreba de ce are nevoie sau cu ce poate fi ajutat. Pentru a fi credibil, cuvântul vestit trebuie însoțit de fapte bune.
Dragi tineri și tinere, iubiți credincioși, apropiindu-ne în curând de altar și primindu-l pe Isus în sfânta Euharistie, să ne rugăm, prin mijlocirea Fecioarei din Nazaret ca pelerinajul nostru spre patria cerească să fie o urmare fidelă a lui Isus, un drum al credinței misionare și caritative, așa cum a fost și drumul Mariei. Amin.