Toate Bisericile răsăritene și occidentale au cinstit-o mereu pe preasfânta Născătoare de Dumnezeu, Theotokos, o demnitate unică a ei, care stă la originea oricărui privilegiu al Mariei și o înalță deasupra oricărei făpturi.

Sărbătoarea maternității Mariei, care-și are originea în Portugalia secolului al XVIII-lea pentru a celebra titlul marian de Născătoare de Dumnezeu, în 1914 a fost stabilită la 11 octombrie, fiind extinsă la întreaga Biserică de rit latin cu ocazia celui de-al XV-lea centenar al Conciliului din Efes, din anul 431. Apoi s-a revenit la data inițială, care se încadrează în Timpul Crăciunului împreună cu alte sărbători: ultima zi a Octavei Crăciunului; circumciderea lui Cristos (fixată în prima duminică din ianuarie); impunerea numelui lui Isus (comemorarea datând din 1721) în conformitate cu Evanghelia zilei; și în sfârșit Ziua Mondială a Păcii stabilită de Papa Paul al VI-lea pentru prima zi a anului calendaristic, la care se referă Lectura I din liturghia zilei de 1 ianuarie.

Exortația apostolică „Marialis cultus”, transferând această solemnitate în Timpul Crăciunului, spune că „așezată la 1 ianuarie după vechiul obicei al liturgiei de la Roma, ea este destinată să celebreze rolul pe care l-a avut Maria în misterul mântuirii și să preamărească demnitatea deosebită care decurge de aici pentru «Sfânta Născătoare… prin mijlocirea căreia… l-am primit pe Dătătorul vieții” (nr. 5). Și documentul continuă: „Ea constituie un prilej minunat pentru a ne reînnoi adorația față de noul-născut, Principele Păcii, pentru a asculta din nou mesajul plin de bucurie al îngerilor (cf. Lc 2,14), pentru a implora de la Dumnezeu, prin mijlocirea Reginei Păcii, darul suprem al păcii. Din acest motiv, în fericita coincidență a octavei Nașterii Domnului și a zilei de 1 ianuarie, zi de urări, am instituit Ziua mondială a păcii, care se extinde tot mai mult și care aduce deja în inimile multora roadele păcii”.

C. L.