„Isus i-a spus lui Nicodim: După cum Moise a înălţat şarpele în pustiu, tot aşa trebuie să fie înălţat Fiul Omului, pentru ca oricine crede în el să aibă viaţa veşnică. Într-adevăr, atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, încât l-a dat pe Fiul său” (Ioan 3, 14-21).
 
În episodul șarpelui de bronz, găsim urme ale unor tradiții străvechi care recurgeau la principiul „asemănător se tratează cu asemănătorul”, pe care îl regăsim și în alte pasaje biblice, cum ar fi 1 Samuel 5 și Ezechiel 4. Moise folosește un șarpe de bronz pentru a vindeca de mușcăturile de șarpe. Aceste practici antice aveau ca scop imunizarea împotriva unui rău prin utilizarea simbolică a aceluiași rău, unde două elemente negative devin pozitive.
 
Ioan propune astfel o analogie între șarpele ridicat de Moise pentru a vindeca bolnavii poporului său și Cristos: „Să fie înălţat Fiul Omului, pentru ca oricine crede în el să aibă viaţa veşnică”.
 
În acest caz, mântuirea nu este vindecarea de mușcătură, ci viața veșnică, adică o viață mai presus de moarte.
 
Putem extinde principiul „asemănător se tratează cu asemănătorul” și la Cristos. Șarpele lui Moise i-a salvat pe cei care au fost mușcați de șerpi; pe cine salvează Cristos cel răstignit? 
 
O primă lectură ne-ar crea imaginea că Isus pe cruce îi salvează pe toți oamenii, deoarece toți sunt „mușcați” de șarpele păcatului. Așadar, mântuirea din înălțarea lui Isus este universală, îi salvează pe toți, nu doar pe cei mușcați din poporul lui Israel. Nu există ființă umană care să nu fie, în același timp, marcată de păcat și salvată de Cristos răstignit și înviat.
 
Aceasta este o posibilă interpretare, care este în concordanță cu teologia lui Ioan.
 
Dar putem încerca o alta, care nu îi este opusă primei. Dacă „asemănător se tratează cu asemănătorul”, atunci cei salvați de șarpele-Cristos sunt cei răstigniți de pe pământ, cei care, ca și el, sunt bătuți în cuie pe o cruce, sau pe un pat de spital, într-o temniță. Pentru acești răstigniți, la care învierea pare să nu ajungă niciodată, ar fi suficient să privească spre acel alt răstignit și să se simtă îngrijiți de solidaritatea dintre răstigniți. 

C. L.