„Ca toți să fie una” (In 17,21), aceasta este marea dorință a lui Isus, este rugăciunea pe care a rostit-o din adâncul inimii sale străpunse de iubire. Este dorința pentru ca mulți și-au dedicat eforturile, iar unii chiar și-au vărsat sângele. Unul dintre martirii unității este și sfântul episcop Iosafat Kuncewicz, comemorat de Biserică la 12 noiembrie.

Iosafat, pe numele să de botez Ioan, s-a născut în anul 1580, la Volodîmîr-Volînskîi, în Ucraina de azi, într-o familie nobilă de tradiție ortodoxă, fiind destinat de părinți meseriei de negustor, fapt pentru care a și fost trimis la Vilnius, pentru a studia aici arta comerțului. În acest oraș a fost îndurerat văzând dezbinarea care există între creștini, Vilnius fiind un oraș cosmopolit, în care se găsea creștini latini, ortodocși și uniți.

Contrar așteptărilor tatălui, s-a dedicat studiului religiei, fiind ajutat în acest demers și de iezuiții din oraș. La 24 de ani a intrat în mănăstirea bazilitană „Preasfânta Treime” din oraș, luându-și numele de Iosafat. Datorită harului de predicator, a atras mulți ruteni la unirea cu Roma, fiind mai întâi numit arhimandrit de Vilnius, iar din anul 1617 și episcop de Vitebsk și arhiepiscop de Poloțk, dovedindu-se un păstor dedicat poporului său și un reformator zelos al Ordinului Bazilitan.

Din cauza opoziției nobilimii rutene și a înalților ierarhi ai Bisericii Ortodoxe, în timp ce se afla în vizită pastorală la Vitebsk, a fost asasinat, la 12 noiembrie 1623, de o bandă de răufăcători. Moartea sa a produs o puternică impresie, încât chiar și dușmanul său, episcopul ortodox de Poloțk, Melețiu, care i-a îmbrățișat cauza pentru unirea cu Roma. Procesul de beatificare, început la doar un an după martiriu, a dus la înscrierea lui în rândul fericiților de către Papa Urban al VIII-lea la 16 mai 1643, fiind canonizat de Papa Pius al IX-lea la 29 iunie 1867.

Se spune că și în momentul în care era ucis cu cruzime dorința lui era aceea a unității în iubire: „Voi mă urâți de moarte, însă eu vă port pe toți în inimă și aș fi bucuros să mor pentru voi”. Iată un exemplu de iubire dusă la extrem chiar și pentru dușmani, un imitator desăvârșit al lui Cristos. Să crem și noi, prin mijlocirea sfântului Iosafat, harul ca, plini de iubirea lui Cristos, să luptăm pentru unitate.

Pr. dr. Petru Ciobanu