În această duminică auzim cazul lui Petru, care a înțeles că Isus este Mesia, dar folosește această cunoaștere în așa fel încât să merite supranumele de „Satana”, care nu este cel mai bun compliment. Eroarea lui Petru nu este că nu raționează, ci că face acest lucru „după logica oamenilor” și nu „după logica lui Dumnezeu”.

Prima reacție a lui Isus la mustrarea lui Petru este să-i întoarcă spatele și să spună: „ Mergi în urma mea”. Domnul ne cere să gândim în felul Său, iar aceasta se numește ucenicie. Una este atunci când cineva care motivează prin impunerea propriilor viziuni asupra lucrurilor, iar alta este atunci când cineva este dispus să învețe.

Și dacă mergem în direcția de a-l urma pe Isus, iată marele dușman care stă în picioare: ego-ul nostru. „Dacă cineva vrea să vină după mine, să renunţe la sine, să-şi ia crucea şi să mă urmeze!”. Verbul folosit înseamnă a se lepăda de sine, a se disocia de sine.

Unii psihologi spun că echilibrul mintal depinde de capacitatea de a se distanța de sine. Isus a spus-o mai clar acum două mii de ani: dacă vrei să mă urmezi până la înviere, abandonează absolutul care ești pentru tine însuți. Calea iubirii este calea comuniunii și presupune să nu trăim într-o logică de perspectivă, care se caută pe sine, ci se pune în relație cu ceilalți și cu Dumnezeu.

Dacă cineva gândește ca ucenic, atunci începe adevărata înțelepciune, cea care știe să accepte crucea. De fapt, în acest moment Isus spune: „ să-şi ia crucea şi să mă urmeze!”. El spune ia-o. Verbul grecesc folosit implică actul pozitiv al celui care apucă un lucru.

Noi, creștinii, folosim crucea și știm că este un loc de creștere, pentru că este momentul în care ne încredem cu adevărat în Dumnezeu și este o oportunitate de a iubi din plin. Și dacă cineva folosește crucea, face o mare descoperire: că există două vieți, una de pierdut și una de găsit. „Căci cine vrea să-şi salveze viaţa o va pierde; cine însă îşi pierde viaţa pentru mine şi pentru evanghelie o va salva.”

A-ți pierde viața înseamnă a o găsi pe cea a lui Isus, care este mai puternică decât durerea, respingerea și moartea, așa cum i-a spus lui Petru.

C.L.