Isus le-a spus discipolilor săi următoarea parabolă: „Tot la fel, un om, voind să plece într-o călătorie, şi-a chemat servitorii şi le-a încredinţat bunurile sale. Şi unuia i-a dat cinci talanţi, altuia doi, iar altuia unul, fiecăruia după propria putere. Apoi a plecat” (Mt 25,14-30).

 

Am ajuns aproape de sfârșitul anului liturgic. Prin urmare, este timpul să „facem un bilanț” al căii parcurse. Din acest motiv, liturgia Cuvântului de astăzi ne invită să reflectăm asupra modului nostru de a răspunde Domnului care ne „cheamă”. El pune în mâinile fiecăruia „talanți”, adică a posibilități, abilități, oportunități. Avem responsabilitatea de a-i face să rodească, printr-un angajament serios și generos, de-a lungul vieții noastre.

 

Trebuie să fim vigilenți în permanență, pentru a nu cădea în ispita servitorului leneș din Evanghelie: aceea de a crede că este suficient „să primim” și să „rămânem pe loc”. Nu este asa. Fiecare dar primit de la Dumnezeu este, de asemenea, o chemare la rodnicie, la angajamentul cu generozitate, pentru ca acel dar să crească și să se înmulțească. Din acest motiv, în pasajul Evangheliei, „bunătatea” și „fidelitatea” sunt recunoscute servitorilor angajați să-și folosească talanții; în timp ce o judecată foarte dură se pronunță asupra servitorului care a îngropat talantul primit: „Aruncați-l în întuneric...”.

 

Într-adevăr, momentul judecății finale va veni și pentru noi. Și este bine să ne amintim că al treilea servitor nu este pedepsit pentru că ar fi făcut un rău, ci pentru că nu a făcut un bine. La întoarcerea talantului primit, acest, de fapt, exclamă: „Iată, ai ce este al tău!”, Ca și când i-ar spune stăpânului care îi cere socoteala talantului primit: nu mai este nimic între tine și mine, ți-am restituit totul...!

 

Este imaginea tristă a unui „creștinism” pasiv și steril, care nu știe să-și asume responsabilitatea față de aproapele său și față de lume, care renunță la iubire și construire. Prin urmare, este timpul să lăsăm la o parte orice frică, să devenim conștienți de posibilitățile și darurile pe care Domnul le-a pus în mâinile noastre.

C. L.