Referitor la Maria Magdalena (sau Maria din Magdala) există stereotipul care o clasifică pe această femeie ca o prostituată răscumpărată de Cristos. Acest lucru s-a întâmplat doar pentru că într-un fragment evanghelic se povestește despre convertirea unei necunoscute „păcătoase renumite în acel oraș”, cea care unsese picioarele lui Isus cu ulei parfumat, le udase cu lacrimile și le ștersese cu părul ei.

Maria Magdalena a fost printre cei care l-au iubit cel mai mult pe Cristos, demonstrând acest lucru. Când a sosit timpul Calvarului, ea era cu preasfânta Fecioară Maria și sfântul Ioan sub cruce (cf. In 19,25). A fost alături de Isus în fiecare moment, din clipa convertirii sale până la înmormântare.

Cel mai vechi cult adus Mariei Magdalena, datând de la sfârșitul secolului al IV-lea, este cel din riturile Bisericii Răsăritene din Duminica a II-a după Paște. În acea zi erau comemorate femeile care, a doua zi după răstignirea și moartea lui Isus, au mers la mormânt cu uleiuri pentru a-l îmbălsăma. Un rol important l-a avut Maria Magdalena, singura care este menționată întotdeauna în toate cele patru Evanghelii.

Răspândirea cultului în Occident a avut loc mai ales datorită Ordinului Predicatorilor, care au inclus-o în numărul patronilor săi. Călugării și călugărițele au onorat-o cu titlul de „apostolul apostolilor”, așa cum este celebrată în liturghia bizantină, și au comparat misiunea Magdalenei de a vesti învierea cu misiunea apostolică.

La 3 iunie 2016, Papa Francisc a ridicat la rang de sărbătoare comemorarea obligatorie a sfintei Maria Magdalena. Papa a luat această decizie în timpul Jubileului Milostivirii pentru a semnifica astfel importanța acestei femei care a dat dovadă de o mare dragoste pentru Cristos și a fost atât de iubită de el.

D.C.