„Isus a spus: Lăsaţi-o! De ce o necăjiţi? A făcut un gest frumos faţă de mine. [...] A uns de mai înainte trupul meu pentru înmormântare. Adevăr vă spun, oriunde va fi predicată evanghelia în lumea întreagă, se va spune în amintirea ei şi ceea ce a făcut ea” (Mc 14,9).
La începutul pătimirii lui Isus, Evanghelia după Marcu plasează două personaje: mai întâi femeia cu vasul plin de mireasmă, care în secolele următoare va deveni în credința populară Magdalena. Apoi Iuda, acel discipol care, în Evanghelia după Marcu, protestează împotriva femeii care risipește mireasma în loc să o vândă „cu trei sute de dinari şi să se dea săracilor”, fiind apoi vânzătorul lui Isus pentru treizeci de arginți, de zece ori mai puțin decât valoarea miresmei Magdalenei.
Banii sunt, de asemenea, protagoniștii ultimelor și decisivelor zile ale lui Isus. În Evanghelia după Ioan, el își începe misiunea alungându-i pe negustori din templu, pentru a afirma economia diferită a împărăției, unde legea de aur este gratuitatea; acum își încheie misiunea pământească cu mai mulți bani: treizeci și trei sute. Bani greșiți, care iau locul lui Dumnezeu, care sunt obținuți cu orice preț, chiar și vânzând oameni, chiar și vânzându-l pe Dumnezeu.
De cealaltă parte se află femeia, Magdalena, care are o altă relație cu banii. Ea nu gândește în termenii calculului utilitarist, ea știe să risipească o sumă de zece ori mai mare decât plata lui Iuda, pentru a-l lăuda și cinsti pe Isus.
Chiar și astăzi, banii continuă să fie folosiți pentru a plăti nedreptatea și trădarea, pentru a cumpăra și a vinde ființe umane, pentru a-l vinde chiar și pe Dumnezeu – și facem acest lucru mai des decât credem, pentru că orice vânzare a unui om este întotdeauna o vânzare a lui Dumnezeu.
Treizeci de arginți ai lui Iuda, trei sute de dinari ai femeii; în aparență identici, cu excepția cantității, în substanță diferiți. Trebuie să învățăm să cunoaștem diferența dintre arginții lui Iuda și dinarii Magdalenei, să îi separăm, să îi punem unul împotriva celuilalt.
Ultimele cuvinte din acest fragment evanghelic sunt dedicate Magdalenei: „Maria Magdalena şi Maria, mama lui Ioses, priveau unde l-au pus”.
C. L.
