Isus părăsește Ierihonul pentru a merge la Ierusalim. Ierihonul a fost distrus în momentul cuceririi lui Iosue și reprezintă blestemul, în timp ce Ierusalimul este locul Paștelui, unde se deschide poarta raiului. Ierihon este pe malul Mării Moarte, Ierusalimul este Muntele Sion unde se arată Dumnezeu. Acesta este drumul lui Isus. Cine îl va urma? Un orb și o face de parcă ar vedea.

Rugăciunea, a cărei imagine de referință în tradiția creștină este Bartimeu, apare ca o luptă. Pe de o parte, este el, cel care, cu urechea și numai cu ea (Dumnezeu nu poate fi văzut, ci doar ascultat), aude despre trecerea lui Mesia și înțelege că nu trece pe acolo o persoană oarecare. El este acolo cerșind pentru a supraviețui întunericului său, dar acum există cineva care are putere asupra acelui întuneric. Domnul nu va rezolva ziua ci viața, nu va îndepărta o problemă ci va da sens tuturor, inclusiv problemelor.

A te ruga nu înseamnă a cere favoruri de la Dumnezeu, ci lumină. Întunericul îl face pe acel om mai bun decât toți ceilalți. Întotdeauna este așa: Fericiţi cei săraci în duh, pentru că a lor este împărăţia cerurilor!

O mie de rugăciuni pot să nu ducă nicăieri, însă numai cel care iese din propriul lui întuneric adânc, care este firea incompletă a omului, făcut pentru a fi mântuit și nu pentru a se salva singur, știe să strige. Acesta este motivul pentru care avem o tensiune de neliniște în inimile noastre, este puterea noastră să ne rugăm cu adevărat. Orbirea interioară trebuie acceptată, iar dacă cineva o ascultă, începe să selecteze lucrurile externe de care să se atașeze, arătând inconsistența răspunsurilor mici.

Adversarul este mulțimea care îi cere să tacă: Nu te mai ruga! Avem o mie de motive să nu ne rugăm și doar unul pentru a face asta: să fim mântuiți de întunericul nostru. O mie de motive pentru a amâna rugăciunea sau pentru a o trăi ca pe o datorie sau ca pe un efort. Și doar unul care să fie mai puternic decât acele mii de adversari: Vreau lumina!

Când Isus îl va chema, Bartimeu își va arunca mantia, singura sa avere, pentru că a înțeles deja că își va părăsi viața: dacă Mesia îl cheamă, s-a terminat singurătatea. Lumina vine și el știe să o folosească: „Îndată şi-a recăpătat vederea şi îl urma pe cale”.

C. L.