În textul acestei duminici există un cuvânt aramaic „Effatà”, adică „Deschide-te!”. În ritualul Botezului se subliniază un moment esențial: deschiderea simțurilor. În Botez se inaugurează viața generată de Dumnezeu, cea a omului nou, care pleacă de la răscumpărarea căilor de relaționare, care sunt cele cinci simțuri.

În Scriptură există o ierarhie a simțurilor, fără îndoială cel mai important este auzul, deoarece reprezintă nodul fundamental al relației. Dacă văd, dar nu simt, nu pot intra cu ușurință într-o relație, dacă în schimb nu văd, dar mă simt bine, este de asemenea posibil să purtăm un dialog profund.

Evanghelia spune despre vindecarea unui surd-mut. Să vedem ordinea gesturilor: mai întâi îl ia deoparte, departe de mulțime. Pentru a schimba modul în care simți că trebuie „să pleci din sat”. Pentru a te vindeca de confuzia lumii, trebuie să te lași scos afară, altfel asculți fără personalitate, fără să fii singur.

Iar Isus face două gesturi: își pune degetele în urechile surdo-mutului și își pune saliva pe limba acestuia. Dar degetele sunt cele ale lui Mesia, sunt lucrările pe care Tatăl le face prin mâinile sale. Saliva - lubrifiantul vocii - este chiar cuvântul lui Isus, care este pus pe gura lui. Pentru a vindeca acest om surd, lucrarea lui Dumnezeu este pusă în urechile sale și pentru a-i vindeca muțenia, Cuvântul lui Dumnezeu este pus în gura lui.

Știm că ascultarea și pronunțarea Cuvintelor lui Dumnezeu fac miracolul deschiderii interioare. Ascultarea lucrărilor lui Dumnezeu și proclamarea Cuvântului lui Dumnezeu - care este, printre altele, rugăciunea - deschid calea lui Dumnezeu în noi. Atunci nodul limbii noastre este dezlegat și, la fel ca la Rusalii, știm să comunicăm conform voinței lui Dumnezeu.

Să ne lăsăm conduși afară din lume pentru a asculta și a repeta Cuvântul Domnului.

C.L.