Intrând într-un sat, au venit la Isus zece leproși, care stăteau la distanță și spuneau: „Isuse, Învăţătorule, îndură-te de noi! Văzându-i, el le-a spus: Mergeţi şi arătaţi-vă preoţilor! Şi, în timp ce mergeau, s-au curăţat”.
 
Sunt unii care cred că a primi un miracol sau a experimenta ceva supranatural este culmea credinței. Paul spune un lucru ciudat în: „Dacă aş avea toată credinţa aşa încât să mut munţii, dacă n-aş avea iubire, n-aş fi nimic”. Cum este posibil să ai o credință care face minuni, dar să fii nimic?
 
Evanghelia din această duminică este împărțită în două părți: în prima este vorba de vindecarea a nu mai puțin de zece leproși. Dar textul continuă și în partea a doua vedem ce se întâmplă după vindecare, și este important.
 
Miracolul are loc odată cu întâlnirea lui Isus cu cei zece leproși care îi cer să le fie milă de ei, ținându-se la distanță pentru că nu puteau intra în sat. Apoi Isus le dă o indicație: Mergeţi şi arătaţi-vă preoţilor! Un lepros se putea prezenta preoților atunci când era vindecat și astfel, după ce se vindeca, primea permisiunea de a se întoarce în satul său. Dar Isus le spune să se ducă atunci când sunt încă leproși. Încrezători în această instrucțiune, au pornit la drum și „în timp ce mergeau, s-au curăţat”. Nu ei sunt cei dintâi vindecați, ci încrederea pusă în Învățător a câștigat miracolul.
 
Dar, de fapt, se întâmplă altceva: „Unul dintre ei, văzând că s-a vindecat, s-a întors glorificându-l pe Dumnezeu cu glas puternic şi a căzut cu faţa la picioarele lui, mulţumindu-i; iar acesta era samaritean”. Când Isus îl vede pe acest samaritean fericit și recunoscător, observă că ceilalți nu sunt cu el și că singurul care s-a întors  „glorificându-l pe Dumnezeu” este un străin.
 
Străinul este cel care mulțumește, care este recunoscător pentru orice gest de bunăvoință. Pentru alții, totul este de la sine înțeles.
 
Dar cea mai importantă frază pe care o spune Isus la sfârșit este: „Ridică-te şi mergi! Credinţa ta te-a mântuit”. Observăm bine: sunt zece vindecați, dar numai unul este mântuit.
 
Cineva poate să experimenteze o vindecare, să primească un miracol și să nu se schimbe. Este posibil să fii vindecat, dar să nu fii mântuit. Samariteanul nu este doar vindecat. L-a întâlnit pe Dumnezeu.

C. L.