Pelerinajul primei, celei mai mari, grupe din Moldova la cea de-a XXXI-a Zi Mondială a Tineretului din Cracovia a început la miezul zilei de 19 iulie 2016. Pe drum, din Bender, prin Chișinău, Grigorăuca și Bălți, s-au adunat 95 de oameni. Pelerinii erau însoțiți de trei preoți din decanatele noastre: Pr. Vasili din Bălți, Pr. Mihai din Chișinău și responsabilul de grup, Pr. Marcin din Bender. Adunați fiind pe șoseaua de centură a orașului Bălți, ca un grup unit, reprezentând Dieceza de Chișinău, și începându-ne pelerinajul, am citit un fragment din mesajul Papei Francisc adresat tinerilor, în care el îi invită pe tinerii din lumea întreagă la Cracovia. Apoi ne-am rugat cu cuvintele rugăciunii speciale pentru cea de-a XXXI-a ZMT, punând pelerinajul nostru sub protecția cerească a Milostivirii Divine și a sfinților Ioan Paul al II-lea și Faustina Kowalska, patronii ZMT 2016. Am călătorit cu două autocare, păstrând contactul vizual și întâlnindu-ne în parcări. Datorită acestui fapt, deși eram adunați din diferite părți ale Moldovei și vorbeam în limbi diferite, am ajuns la primul țel al pelerinajului nostru – orașul Sosnowec – ca un grup unit.

La hotarul dintre Ucraina și Polonia, în Szegini/Medyka, am ajuns aproape de miezul zilei de 20 iulie. O surpriză plăcută pentru noi a fost faptul că, deja din partea ucraineană, am fost îndreptați pe un coridor special pentru pelerinii ce mergeau la ZMT, pentru a ușura călătoria. După cum am aflat, eram primul grup organizat care treceam hotarul. Grănicerii și vameșii ucraineni ne-au rugat să înregistrăm un filmuleț despre coridoarele speciale pentru „pelerini”.

La Sosnowec am ajuns la 18.00. Aici ni s-au alăturat surorile Anastasia și Ludmila din Congregația Micilor Surori ale Inimii Neprihănite a Mariei, precum și sora Ana-Dorota din Congregația sfântului Ioan Botezătorul. Imediat am fost repartizați în două parohii vecine ale Decanatului de Zagórze: Parohia „Preasfânta Inimă a lui Isus”, păstorită de preoții dehonieni (aici au fost cazați 68 de persoane) și Parohia „Sfântul Ioachim” (30 de persoane). În prima parohie au fost atât de mulți doritori de a-i primi pe pelerini, încât unii tineri au locuit câte unul în familie. În ambele parohii eram așteptați de mulți enoriași și voluntari. După cină și cazare a urmat sfânta Liturghie cu lecturile în două limbi.

Toate diecezele din Polonia, pe parcursul Zilei Mondiale a Tineretului, au primit nume biblice speciale. Dieceza de Sosnowec se numea „Ghetsimani”. Semnificația acestui nume am simțit-o în timpul rugăciunilor de dimineață și în cadrul programului diecezan. La 21 iulie a avut loc întâlnirea grupurilor din Decanatul de Zagórze. În parohia „Coborârea Duhului Sfânt” ne-am întâlnit cu grupuri de pelerini din Italia, Cehia și un pelerin din China. A fost organizat un joc de teren (quest): maratonul milostivirii. Grupuri formate din 15-20 de persoane trebuiau, cu ajutorul hărții și a credincioșilor, să găsească biserica și piața marcate, pe care, la 14 iunie 1999, sfântul Ioan Paul al II-lea a celebrat sfânta Liturghie. După prânz, a fost timp pentru spovezi, iar apoi sfânta Liturghie în limba latină. A urmat un picnic familial cu cârnăciori și cârnați de sânge. Și, bineînțeles, au fost și dansuri. Toate aceste manifestări s-au încheiat la 21.00 cu rugăciunea tradițională poloneză către sfânta Fecioară „Apel Jasnogórski”, după care toți au revenit în parohiile lor.

22 iulie – zi de pelerinaj. Deșteptarea la 5 dimineața. După un mic dejun frugal, întâlnirea lângă biserică și plecarea cu autocarele la Częstochowa, la sanctuarul marian de la Jasna Góra cunoscut în întreaga lume, unde se află icoana Fecioarei negre. La 15 km de Częstochowa, toți cei sosiți în Dieceza de Sosowec au început primul lor pelerinaj la Maria. Aproximativ trei mii de pelerini au format o frumoasă coloană multilingvistică, ce se întindea pe mai mulți kilometri. Toți mergeau sub un soare arzător, cântând și rugându-se în intențiile Sfântului Părinte, în intențiile proprii sau ale binefăcătorilor, în special pentru pace în lume și pentru creștinii persecutați, în limbile polonă, rusă și română. Când în zare s-au văzut turnurile bisericii din Jasna Góra, toți au îngenuncheat, salutând-o pe Maria. La sanctuar, pelerinii au fost salutați de episcopul de Sosnowec, Grzegorz Kaszak. După salut, toți au intrat în Capela „Sfintei Fecioare de la Częstochowa”, pentru ca în tăcere să treacă prin Poarta Sfântă, să privească în ochii Mariei, Mama noastră, care își îndreaptă privirea milostivă din icoana Fecioarei negre spre fiecare pelerin. După sfânta Liturghie, pe valurile de apărare de la Jasna Góra a urmat prânzul și vizitarea sanctuarului. În familiile care ne-au cazat în Sosnowec ne-am întors la ora 21.00.

23 iulie – Oświęcim (Auschwitz). După rugăciunea de dimineață în parohii am plecat cu autocarele spre Oświęcim, pentru ca în liniște și reculegere să vizităm locurile morții de martiri a circa 1,1 milioane de oameni, în principal evrei, precum și rromi, polonezi și alte naționalități. Complexul de lagăre Oświęcim-Brzezinka (Auschwitz-Birkenau) este cel mai mare dintre lagărele germano-națiste, fabrici ale morții, unde oamenilor li se lua nu doar viața, ci și demnitatea, deținutul fiind un număr și murind ca număr. Acesta a fost locul morții sfinților martiri Maximilian Maria Kolbe și Tereza Benedicta a Crucii (Edith Stein). După revenirea la Sosnowec, pe Piața Papală a fost celebrată sfânta Liturghie solemnă pentru pelerinii participanți la zilele în dieceze. A fost timpul multor spovezi, timpul mărturiilor despre rolul milostivirii în viața personală sau a mișcărilor ecleziastice.

24 iulie – ziua parohiilor și a familiilor. După micul dejun în familii, ne-am adunat în bisericile parohiale. În Parohia „Preasfânta Inimă a lui Isus”, sfânta Liturghie a fost celebrată de Pr. Marcin, care a predicat în limbile polonă și rusă, subliniind rolul și însemnătatea botezului în viața creștinului și a rugăciunii permanente după exemplul lui Abraham și a lui Isus în Grădina Măslinilor. După sfânta Liturghie, familiile ne-au invitat la un prânz festiv, care acasă, care la restaurant, care la o plimbare în afara orașului. Seara, lângă biserici, a fost o cină comună în aer liber, unde s-a cântat și s-a dansat: a fost o sărbătoare a bucuriei. La ora 21.00, toți au fost invitați la adorația euharistică, în timpul căreia s-a cântat în stil Taizé, s-a citit mesajul papei adresat tinerilor și i s-a adus laudă Milostivirii Divine.

25 iulie. După sfânta Liturghie din zori, a sosit momentul despărțirii și al mulțumirii aduse preoților, voluntarilor, enoriașilor și „noilor familii”. Toți aceștia au fost foarte impresionați de comportamentul nostru, mai ales când au aflat că suntem din diferite parohii. Așa a luat sfârșit prima etapă a pelerinajului nostru.

În jurul orei 16.00 am ajuns la locul nostru de cazare în parohia Ryczów, aflată la aproximativ 40 km de Cracovia în direcția Oświęcim. După salutul de bun venit și tradiționala supă poloneză „żurek cu cârnat”, ne-am îndreptat spre școala din localitate în care am fost cazați. Seara, patru reprezentanți ai tinerilor, împreună cu Pr. Marcin au mers la Seminarul preoților dehonieni din Stadniki pentru o scurtă întrevedere cu participanții la Zilele Mondiale Dehoniene ale Tinerilor. Acolo am avut posibilitatea să ne întâlnim și să discutăm un pic cu superiorul general al Congregației Preasfintei Inimi a lui Isus, pe care l-am invitat în Moldova.

26 iulie. A început etapa cracoviană a Zilei Mondiale a Tineretului. Dimineața devreme ni s-a alăturat grupul de tineri condus de Pr. Krzysztof (28 de persoane). Suntem deja 126 de oameni. Alături de noi la această etapă au fost voluntarii din Sosnowec, cărora le-am dat nouă pachetele ale pelerinului neutilizate. După micul dejun am plecat cu trenul spre Cracovia, la prima, așa-numita sfânta Liturghie de deschidere pe câmpiile cracoviene. Liturghia a celebrat-o cardinalul S. Dziwisz, arhiepiscop de Cracovia, conducătorul Zilei Mondiale a Tineretului. La prima liturghie au participat 600.000 de pelerini. Cracovia ne-a salutat cu o ploaie puternică. Și așa a fost aproape zilnic. Întoarcerea la Ryczów ne-a descoperit lacunele în organizarea transportului și neorganizarea în repartizarea alimentelor în schimbul tichetelor de masă. Asta e! Pelerinul acceptă orice timp și orice situație, unind-o cu jertfa mântuitoare a lui Isus.

Zilele de 27-29 iulie le-am petrecut în exerciții spirituale comune, ținute în limba rusă de episcopul Cyryl Klimowicz din Irkutsk și de episcopul Klemens Pikel din Saratov pentru grupurile vorbitoare de rusă cazate la Ryczów. Așa cum alături de această localitate se află Wadowice, în grupuri mici ne-am străduit să vizităm acest oraș în care s-a născut sfântul Ioan Paul al II-lea. În casa respectivă acum se află un muzeu. Am vizitat, de asemenea, Kalwaria Zebrzydowsk, cel mai mare sanctuar din Polonia dedicat pătimirilor lui Isus, pe care Karol Wojtyła îl vizita în fiecare an până la alegerea sa ca papă. Gazdele noastre din Ryczów au organizat pentru noi un moment de odihnă în parcul de distracții Energylandia din localitatea vecină Zatorz.

28 iulie. Grupul nostru a avut de făcut pelerinajul milostivirii la Lagewniki. Am plecat cu trenul imediat după micul dejun. Împreună cu un mare număr de pelerini, am străbătut drumul din Sanctuarul „Sfântul Ioan Paul al II-lea” în Sanctuarul Milostivirii Divine, unde am trecut prin Poarta Sfântă. În Capela Patimilor lui Cristos, cu o mică parte din grup, am celebrat sfânta Liturghie. După o oră liberă ne-am îndreptat spre câmpia cracoviană pentru a-l saluta pe Sfântul Părinte Papa Francisc. Ne-am aflat în sectoarele cu o bună vizibilitate, în fața altarului principal. Cu câteva ore înainte de sosirea papei au început concertul și mărturiile care au introdus în tema întâlnirii atmosfera unei sărbători pline de bucurie. În discursul său, papa i-a îndemnat pe toți să împărtășim cu alții tot ceea ce avem mai bun, să ne împărtășim inima, o inimă milostivă. Ne-a chemat să ne trăim viața pe deplin, cu visele și activitățile noastre, să-i deschidem lui Isus, asemenea Mariei, Martei și lui Lazăr din Betania, casa inimii noastre, inima noastră. Ne-a îndemnat să ne ferim de pasivitate, izolare, să nu umblăm după „vânzătorii de fum”, să nu ne lăsăm seduși de ispita de a deveni tineri pensionari. Întoarcerea a fost și mai dificilă decât cea de după liturghia de deschidere a ZMT. Ultimii din grupul nostru au ajuns la ora 3.00 noaptea.

29 iulie. După exercițiile spirituale, mulți au plecat spre Cracovia cu scopul de a participa la Calea Crucii pe câmpia cracoviană. Cealaltă parte a grupului s-a odihnit și și-a tămăduit mușchii și picioarele bolnave, pentru a prinde la puteri înainte de programul de sâmbătă și duminică în Campusul Milostivirii. Seara, via internet, am participat la Calea Crucii cu papa în biserică. Dimineața devreme, trei delegați de-ai noștri au plecat la Lagewniki pentru înregistrarea interviului pentru televiziunea poloneză. Interviul dura trei minute, însă așteptarea și pregătirea s-a întins pe parcursul a patru ore. În interviu, le-am mulțumit tinerilor polonezi pentru organizarea acțiunii „bilet pentru frate”. Datorită lor, fiecare participant din Moldova a primit un ajutor de 180 euro (în total 24.300 euro) pentru a acoperi în proporție de 100% pachetul pelerinului: cazarea, hrana, transportul, asigurarea, ajutorul material și rucsacul.

30 iulie. După sfânta Liturghie pentru grupul nostru și un mic dejun abundent, ne-am îndreptat cu autocarele spre Campusul Milostivirii, lucru care s-a dovedit a fi destul de dificil, întrucât a trebuit să mergem la pas 10 km. Însă a meritat efortul pentru a fi, la întâlnirea de seară cu Papa Francisc printre cei 1,6 milioane de pelerini din lumea întreagă. La această întâlnire, unii dintre noi au avut fericita ocazie să se afle în imediata apropiere de papa, în sectorul „zero”. Sfântul Părinte, adresându-se tinerilor, a vorbit despre pericolele care-l așteaptă pe tânăr, despre frica față de neîncredere în ziua de mâine care paralizează, despre o viață de vis confortabilă pe canapea. „Adevărul însă este altul: iubiți tineri, nu am venit în această lume pentru a duce o existență demnă de plâns, pentru a ne trăi viața ușor, pentru a face din viață o canapea care să ne adoarmă; dimpotrivă, am venit pentru un alt scop: pentru a lăsa o urmă. Este foarte trist dacă trăim fără să fi lăsat vreo urmă. Atunci când alegem profitul, confundând fericirea cu consumul, prețul pe care-l plătim pentru aceasta este foarte mare: pierdem libertatea. Acesta e prețul. Există mulți oameni care nu doresc ca tinerii să fie liberi. Ei doresc ca tinerii să fie ignoranți, prostiți”. „Prieteni, Isus este Domnul riscului, care nu se încadrează în tipare. Isus nu este Domnul confortului, al nepăsării și profitului. Pentru a-l urma pe Isus trebuie să avem puțină îndrăzneală, trebuie să ne hotărâm ca, în locul canapelei, să încălțăm ghetele, care te pot ajuta să mergi pe drumurile la care nici nu ai visat sau pe care nici nu ți le-ai închipuit, pe drumurile care pot descoperi noi orizonturi, care molipsesc de bucurie, acea bucurie ce se naște din iubirea dumnezeiască, ce lasă în inima ta orice gest, orice chip al milostivirii. Ieși pe stradă, moștenind «nebunia» Dumnezeului nostru, care ne învață să-l întâlnim în cel flămând, însetat, gol, bolnav, în prietenul care și-a sfârșit lamentabil viața în închisoare, în refugiat, imigrant, în aproapele care este singur. Mergi pe căile Dumnezeului nostru care ne invită să fim actori politici, oameni raționali, animatori sociali. Ne cheamă să ne gândim la o economie solidară. În orice domeniu vă aflați, iubirea lui Dumnezeu vă îndeamnă să purtați vestea cea bună, făcând din viața voastră un dar pentru el și pentru alții. Iată ce înseamnă a fi îndrăzneț și liber”. După aceste cuvinte a venit timpul adorației euharistice și a Coroniței Divinei Îndurări.

Bucuria, dansurile și cântările nu aveau sfârșit. Cu greu era să adormi în acest, creat de Dumnezeu – de Dumnezeul cel milostiv –, hotel cu multe stele. Numărul locuitorilor Campusului Milostivirii a crescut întreaga noapte. După informațiile organizatorilor, la Liturghia de încheiere a celei de-a XXXI-a ZMT, sub razele arzătoare ale soarelui, s-au adunat 3 milioane de pelerini. Acestei turme imense de ucenici a lui Cristos, așteptând să fie întărită de puterea Duhului Sfânt, papa i s-a adresat la fel cum Isus i s-a adresat lui Zaheu: „Astăzi vreau să intru în casa ta”. Putem spune că Ziua Mondială a Tineretului începe astăzi, iar mâine va continua în casa ta, pentru că, începând de astăzi, Isus vrea să te întâlnească acolo. Domnul nu vrea să rămână în acest loc frumos sau în amintirile plăcute, ci dorește să vină în casa ta, să fie prezent în viața ta zilnică: în știință, în învățătură și în primii ani de muncă, în distracții, sentimente, planuri și vise. Cât de mult îi place ca totul, prin rugăciune, să i se ofere! Atât de mult speră ca, printre toate contactele și așteptările zilnice, să fie prezent firul de aur al rugăciunii! Atât de mult este însetat ca al său cuvânt să vorbească în fiecare zi a ta, ca evanghelia sa să devină și a ta și să fie „busola” pe căile vieții tale. Isus, cerând să intre în casa ta, cum i-a cerut lui Zaheu, te cheamă pe nume. Numele tău îi este scump.

La sfârșitul întâlnirii am aflat locul următoarei ZMT – Panama, în 2019. După binecuvântarea finală a început întoarcerea noastră lungă și dificilă, sub picurii de ploaie, la Ryczów. Aici, odată în plus, am simțit generoasa ospitalitate poloneză. Ne aștepta apa caldă, un munte de pături uscate aduse de locuitori și un prânz cald. Tot aici au fost fel de fel de cadouri și amintiri și multe lucruri necesare. Grupul Pr. Krzysztof a revenit cu mare întârziere. Ceilalți au avut posibilitatea să doarmă înainte de drumul de întoarcere, lucru de care ne amintea mereu polițistul ce stătea întotdeauna de veghe – Pr. Marcin.

Dimineața ne-a salutat cu o ploaie torențială. Ryczów, Cracovia și prietenii din Sosnowec plângeau la gândul despărțirii de grupul nostru din Moldova. Un mic dejun abundent și pachete cu hrana pentru drum ne-au fost pregătite dis-de-dimineață de locuitorii ospitalieri din Ryczów. Mulțumiri, îmbrățișări, schimb de daruri, ultimele selfie-uri și, pe la vreo 10.20, am părăsit Ryczów. Oprirea pentru ultima liturghie comună ca pelerini am făcut-o la dehonienii din Koszyce Małe lângă orașul Tarnow. Mai departe, prin Medyka, Ivano-Frankivsk, Mamaliga, Bălți, Chișinău, lăsându-i pe pelerini în brațele apropiaților care-i așteptau, am ajuns la Bender.

Un mare „mulțumesc” tuturor participanților la pelerinajul ZMT de la Cracovia. Pentru mărturia voastră de credință și pentru iubirea față de aproapele, pentru mărturia rugăciunii și a unității, pentru răbdarea și tăria voastră. Tuturor binefăcătorilor din Polonia și Germania. Fie ca Dumnezeu să vă răsplătească cu binecuvântarea sa. Deo gratias!

Marcin Januś SCJ