În Confesiunile sale, sfântul Augustin, vorbind despre ultimele clipe din viață ale mamei sale, sfânta Monica, scrie: „Ne cerea să ne amintim de ea la altarul Domnului, la sfânta Liturghie, de unde ea nu lipsise în timpul vieții, și unde știa că se dăruiește Isus, al cărui sânge a șters păcatele lumii și a învins dușmanul sufletelor”. Cu siguranță, dorința sfintei Monica este dorința fiecărui om care trece „de la viață la viață”, cum scrie sfântul Ioan Paul al II-lea în Scrisoarea către bătrâni.

La 1 noiembrie, sărbătorind Solemnitatea Tuturor Sfinților, îi mulțumim lui Dumnezeu pentru chemarea la sfințenie adresată fiecărui dintre noi și cerem mijlocirea sfinților și fericiților din ceruri ca să ajungem într-adevăr la această sfințenie. La 2 noiembrie  – Pomenirea Tuturor Credincioșilor Răposați – ne îndeplinim obligația de creștini, amintindu-ne de toți răposații „la altarul Domnului”.

Întrucât anul acesta ziua de 2 noiembrie a fost luni, pentru a da posibilitatea ca la celebrările din cimitirele din Chișinău în cinstea răposaților să participe cât mai mulți credincioși, acestea au avut loc sâmbătă, 31 octombrie, și duminică, 1 noiembrie.

Astfel, sâmbătă, comunitatea catolică din Chișinău, avându-l în mijlocul ei pe episcopul Anton Coșa, s-a adunat în cimitirul de pe strada Valea Trandafirilor, locul care poartă amintirea atâtor credincioși catolici de la noi din țară. La celebrare au participat ambasadorii Poloniei și Ungariei, precum și alți membri ai acestor reprezentanțe diplomatice în Republica Moldova. La început, Preasfințitul Anton a vorbit despre importanța comemorării înaintașilor noștri care, după cum spune Rugăciunea euharistică I, „au mers înaintea noastră cu semnul credinței”. Luând cuvântul, Excelența sa Artur Michalski, ambasadorul Poloniei, a vorbit despre obligația noastră de creștini de a ne aminti de răposații noștri, indicând apoi cum se implică Ambasada Poloniei în a perpetua amintirea credincioșilor catolici, și anume prin restaurarea monumentelor funerare de pe mormintele acestora. Și ambasadorul Ungariei, Excelența Sa Mátyás Szilágyi, a vorbit despre faptul că e fundamental pentru noi, care ne numim creștini, să ne rugăm pentru cei trecuți la Dumnezeu și, drept exemplificare, a recitat o rugăciune în limba maghiară.

După aceste luări de cuvânt, mulțimea credincioșilor prezenți, în frunte cu păstorul diecezei și cei patru preoți, au pornit în procesiune spre capela catolică a cimitirului, rugându-se pentru papii, episcopii, preoții, persoanele consacrate, părinții, frații, surorile, rudele și pentru toți credincioșii răposați, meditând misterele de bucurie ale sfântului Rozariu și dând citire numelor răposaților pe care cei vii doreau să-i amintească în acea zi și în acel loc. În același timp cu celebrarea de la cimitirul de pe strada Valea Trandafirilor, Pr. Ștefan Socaciu se ruga pentru răposați la Cimitirul Armenesc din Chișinău. La același cimitir a mers la miezul zilei și PS Anton Coșa, unde, alături de ambasadorul Ungariei, s-a rugat la monumentul ostașilor maghiari căzuți în Al Doilea Război Mondial.

Duminică, 1 noiembrie, a venit rândul Cimitirului „Sfântul Lazăr” din Chișinău să răsune de rugăciunile și cântările credincioșilor veniți să-și amintească de cei răposați. Celebrarea a început, în mod tradițional, la mormântul Pr. Bronislaw Hodanienok, după care, în procesiune s-a mers prin cimitir, episcopul, preoții și credincioșii rugându-se pentru sufletele răposaților, numele cărora erau citite la fiecare dintre cele cinci stațiuni, misterele de slavă ale sfântului Rozariu.

La 2 noiembrie, luni, în Catedrala „Providența Divină” din Chișinău, s-au celebrat două sfinte Liturghii pentru răposați. Prima, la ora 10.00, a fost celebrată de Pr. Mihai Balan, paroh de „Providența Divină”, alături de care a concelebrat Pr. Petru Ciobanu, care a rostit și cuvântul de învățătură. În el, amintind cele două evenimente tragice – cel de la București, unde au murit 32 de persoane, și cel din Egipt, unde și-au pierdut viața 224 de oameni –, a menționat cât de fragilă este viața umană și că gândul morții ar trebui să ne însoțească nu o zi, nu o săptămâna, nu o lună, ci tot anul, toată viața. Liturghia de seară, de la ora 18.00, a fost celebrată de Preasfințitul Anton Coșa, care a vorbit în predica sa despre sufletele din purgator care așteaptă rugăciunile noastre, despre milostivirea lui Dumnezeu față de cei răposați, încheind cu cuvintele citate mai sus din Confesiunile sfântului Augustin.

Odihna veșnică dă-o lor, Doamne, și lumina fără de sfârșit să le strălucească.
Să se odinească în pace. Amin.

Pr. Petru Ciobanu