Sâmbătă, 9 mai, comunitatea parohială din Creţoaia a sărbătorit hramul bisericii, consacrată în cinstea Sf. Anton de Padova. Este sărbătoarea care, în fiecare an îi invită pe credincioşi la o reflecţie adâncă asupra celui mai propice mod de a împlini voinţa lui Dumnezeu în deciziile şi viaţa personală cotidiană.

Sf. Liturghie de hram a fost prezidată de Mons. Benone Farcaş, vicar general, care a celebrat împreună cu alţi 8 confraţi preoţi veniţi din alte parohii din dieceză şi din România, susţinuţi în rugăciune de credincioşii din Creţoaia, dar şi oaspeţi din Chişinău şi pelerini din Polonia. Preasfinţitul Anton, episcop de Chişinău, care are o afecţiune deosebită pentru această comunitate plină de vitalitate şi entuziasm nu a putut fi prezent la sărbătoare, transmiţând celor prezenţi un gând de speranţă şi întărire spirituală.

 

În omelia sa, pr. Eduard Soare, prorector al Seminarului din Iaşi, a reliefat câteva din coordonatele vieţii pline de sfinţenie ale Sf. Anton: credinţa, tăria, blândeţea, statornicia, spiritul de jertfă şi un spirit misionar care ar trebui să ne însufleţească pe fiecare dintre noi să ne perfecţionăm tot mai mult în urmarea lui Cristos:

 

Părintele predicator a mai ţinut să le transmită cinstitorilor Sf. Anton că „viaţa sa nu a fost lipsită de încercări, de suferinţă. Meritul său este acela de a se fi lăsat plăsmuit de Dumnezeu în sfinţenia sa. A înţeles încetul cu încetul că nu el era cel care trebuia să devină sfânt, ci că trebuia să-l lase pe Dumnezeu să-l facă sfânt, să-l transforme, să-l sfinţească. A înţeles că sfinţenia nu este un punct de sosire ci mai degrabă o dispoziţie continuă de a trăi Evanghelia lui Cristos. A înţeles că viaţa omenească trăită în credinţă este deja începutul trăirii cu Dumnezeu, adică al sfinţeniei. A înţeles că dăruirea de sine, bunătatea, iubirea sunt valori pământeşti preţioase care ne sunt oferite pentru a câştiga cerul. Ele ne ţin mereu deschisă poarta către veşnicie, către momentul bucuriei veşnice, acolo unde sfinţii trăiesc bucuria fără de sfârşit.”

 

Sf. Liturghie s-a terminat cu devoţiunea în cinstea Sf. Anton şi sărutarea relicviei sale. După Sf. Liturghie a urmat o agapă fraternă la care au fost invitaţi toţi cei prezenţi.

 

Binecuvântat să fie Dumnezeu în toţi sfinţii săi!