Dragă Mons. Cesare Lodeserto, dragă Părinte Mihai Balan, dragi confrați preoți, iubite persoane consacrate, iubiți credincioși ai Parohiei „Providența Divină”, dragi oaspeți.

Sunt bucuros că ziua de astăzi ne vede adunați pe toți împreună în inima diecezei noastre, în această casă a lui Dumnezeu dedicată încă de la începuturi Providenței divine. Cu părere de rău, din cauza pandemiei, anul trecut nu am avut posibilitatea să sărbătorim, așa cum o făceam în mod tradițional, hramul catedralei noastre, fapt care a fost un motiv de întristare pentru fiecare dintre noi. Iată că anul acesta, Providența divină și-a îndreptat privirea milostivă spre comunitatea noastră diecezană și, datorită bunătății divine, avem posibilitatea să ne unim glasurile noastre cu cele ale îngerilor și sfinților din ceruri în cântarea de preamărire adusă Preasfintei Treimi în ziua în care Parohia Catedralei „Providența Divină” îmbracă haine de sărbătoare.

Istoric vorbind, acest sfânt lăcaș a cunoscut de-a lungul timpurilor clipe de glorie și clipe de decădere. Deși mai mult de 35 de ani, a fost văduvită de prezența lui Dumnezeu, această biserică, ridicată între timp la rang de catedrală, a înviat din propria cenușă, redevenind ceea ce a fost proiectată de la început: cortul lui Dumnezeu în mijlocul nostru. În istoria acestui sfânt templu vedem cum se realizează cuvintele pe care sfântul Paul ni le va adresa în Lectura a II-a de la această sfântă Liturghie solemnă: „Dacă Dumnezeu este pentru noi, cine este împotriva noastră?” (Rom 8,31)

Într-adevăr, Dumnezeu este mereu de partea noastră și tocmai asta înseamnă Providență, această bunătate dumnezeiască ce s-a manifestat, așa cum scrie sfânta Ecaterina de Siena în Dialogul despre Providența Divină, prin faptul că Dumnezeu l-a trimis în lume pe Fiul său, pentru ca omul să fie eliberat din moarte și îmbrăcat cu harul divin. Este aceeași bunătate care ne face să avem încredere că Dumnezeu are grijă de tot ceea ce avem nevoie – hrană, băutură, haine –, chemarea noastră fiind aceea de a căuta împărăția lui Dumnezeu (cf. Mt 6,33), avându-l drept călăuză pe Isus, „calea, adevărul și viața” (In 14,6).

De aceea, iubiții mei frați și surori în Domnul, să-i mulțumim în primul rând lui Dumnezeu că ne-a oferit bucuria de a-l lăuda în această frumoasă zi, care este și ajunul marii Solemnități a Rusaliilor. De asemenea, la această sfântă Liturghie și în toate zilele noastre să-i fim recunoscători lui Dumnezeu pentru că, prin Providența sa, se îngrijește cu iubire părintească de fiecare dintre noi, cei creați după chipul și asemănarea sa (cf. Gen 1,26), oferindu-ne tot ceea ce avem nevoie pentru trup și suflet. În același timp, prin mijlocirea preasfintei Fecioare Maria, Maica Providenței, să invocăm de la bunătatea dumnezeiască darul Duhului Sfânt și toate harurile necesare pentru a corespunde pe deplin iubirii lui Dumnezeu, rugându-ne și pentru Biserica noastră locală, pentru Biserica universală și pentru întreaga lume suferindă încă din cauza pandemiei.