În cadrul întâlnirii cu credincioșii, cu ocazia audienței de miercuri, 26 mai, Papa Francisc, continuând cateheza despre rugăciune, a reamintit despre necesitatea unei credințe puternice și a răbdării, chiar dacă ni „se pare că Dumnezeu nu răspunde”. Atunci este necesar „curajul în rugăciune”.

 

În predica sa, Papa Francisc a reamintit diferite relatări ale Evangheliei în care se vorbește despre dorința lui Isus de a vindeca, dar întotdeauna în fața unei credințe puternice și răbdătoare. Așteptarea „femeii canaaneane care îl imploră pe Isus pentru fiică. Paraliticul purtat de cei patru prieteni ai săi: iniţial Isus iartă păcatele sale şi numai în al doilea moment îl vindecă în trup. Merită atenţie mai ales vindecarea fiicei lui Iair. Este un tată care aleargă gâfâind: fiica sa se simte rău şi pentru acest motiv cere ajutorul lui Isus. Învăţătorul acceptă imediat, însă în timp ce merg spre casă are loc o altă vindecare şi apoi vine vestea că fetiţa a murit. Pare sfârşitul, în schimb Isus îi spune tatălui: Nu te teme, numai să ai credinţă! Iair a trebuit să meargă în întuneric”.

 

Îndemnul este cel al unei rugăciuni care trebuie să știe a respecta timprile lui Dumnezeu, cum a spus și Papa: „După aceea, cu timpul, lucrurile s-au aranjat, dar după modul lui Dumnezeu, modul divin, nu după ceea ce voiam noi în acel moment”.

 

„Şi rugăciunea pe care Isus o adresează Tatălui în Ghetsemani pare că rămâne neascultată. Însă Sâmbăta Sfântă nu este capitolul final, pentru că a treia zi, adică duminica, este învierea. Răul nu este niciodată stăpân al ultimei zile. Pentru că aceea aparţine numai lui Dumnezeu şi este ziua în care se vor împlini toate dorinţele umane de mântuire”, conchide Papa Francisc.

Din partea Papei Francisc o implorare: „Doamne, dă-ne credință și fă să crească a mea credință. Isus, în fața credinței celor săraci și ai oamenilor simte o gingășie specială. Să învățăm această răbdare umilă de a aștepta harul Domnului, a aștepta ultima zi, chiar dacă penultimă este foarte urâtă, pentru că sunt urâte suferințele umane”.

C. L.