Vineri, 31 martie 2023, s-a încheiat oficial cea de-a doua etapă, etapa continentală, a drumului sinodal. Prima etapă a fost cea națională, între octombrie 2012 și august 2022. A doua a fost cea continentală și, în cazul nostru, europeană, care s-a desfășurat în luna februarie la Praga.

 

Aceasta s-a desfășurat pe toate cele șapte continente, unde a avut loc un adevărat proces de ascultare și de discernământ la nivel continental, pe aceeași și unică întrebare a procesului sinodal: cum se realizează astăzi, la diferitele niveluri, acel parcurs împreună, care permite Bisericii să proclame Evanghelia, conform misiunii care i-a fost încredințată?

 

Cele șapte adunări care, de la începutul lunii februarie până la sfârșitul lunii martie, au marcat acest moment al parcursului sinodal, au fost toate adunări ecleziale, adică reprezentative pentru poporul lui Dumnezeu (episcopi, preoți, persoane consacrate, laici). Răspunzând la întrebările propuse, participanții au indicat prioritățile, fiecare din perspectiva sa eclezială și culturală, uneori foarte diferite.

 

Aceste șapte documente continentale vor sta la baza documentului de lucru pentru prima sesiune a celei de-a XVI-a Adunări generale ordinare a Sinodului episcopilor. Revine acum Comisiei pregătitoare, înființată de Secretariatul general al Sinodului, misiunea de a organiza grupul de lucru chemat să îl elaboreze.

 

Toate adunările au fost un timp de har pentru Biserică. Pe lângă faptul că au subliniat marea dorință de reînnoire prin mersul împreună în unitate cu Cristos, procesul continental a dezvăluit bucuria și iubirea profundă a atâtor credincioși pentru Biserica lor, poporul lui Dumnezeu, în pofida lipsurilor și slăbiciunilor sale; importanța ascultării ca instrument și dinamică permanentă a vieții ecleziale; și a confirmat alegerea convertirii spirituale ca metodă care favorizează adevărata ascultare și discernământ comunitar pentru a ajunge la un consens eclezial.

 

Încheierea consultării nu înseamnă pentru poporul lui Dumnezeu sfârșitul procesului sinodal și nici întreruperea dialogului dintre Biserica universală și Bisericile locale. Mai degrabă, înseamnă a lăsa comunităților locale sarcina de a pune în aplicare acele „reforme sinodale” care au fost evaluate ca fiind necesare pentru calea de credință a credincioșilor.

C. L.