Marele părinte al Bisericii, sfântul Atanasiu de Alexandria, numea Timpul Pascal „Duminica Mare”, cincizeci de zile destinate ca fiecare creștin să se bucure de învierea lui Cristos. Uneori însă rutina și problemele zilnice ne fac să uităm că „Cristos a înviat!” Tocmai în intenția de a ne readuce în memorie marele eveniment al ridicării dintre cei morți a Mântuitorului și pentru a retrezi în inimi bucuria pascală, în Catedrala „Providența Divină” din Chișinău, în ajunul Duminicii Bunului Păstor, adică la 6 mai, a fost organizată, sub egida Preasfințitului Anton Coșa, păstorul diecezei noastre, Ediția I a Festivalului Pascal Diecezan de Muzică Sacră, ce a adunat sub privirea lui Cristos mort și înviat de pe mozaicul din catedrală coruri din cinci parohii ale Diecezei de Chișinău, cărora li s-a alăturat și corul format din familia Ișvan din Calea Neocatecumenală.

Programul a început la ora 10.00, cu sfânta Liturghie, în cadrul căreia Pr. Pr. Krzysztof Płonka, directorul Comisiei Liturgice, a vorbit despre importanța cântării liturgice și a slujirii cantorilor în cadrul celebrărilor bisericești. A urmat apoi un program de repetiții și de cunoaștere reciprocă, urmat, începând cu ora 14.00, de festivalul propriu-zis. Pentru început, a răsunat cântarea „Aleluia”, căci „Suntem poporul Paștelui și «Aleluia» este cântecul nostru” (sf. Ioan Paul al II-lea). Rând pe rând, au răsunat cântări pascale în limbile latină, rusă, română, ucraineană, poloneză, interpretate de următoarele coruri: „Sfântul Iosif” din Râbnița; „Sfânta Marta” din Slobozia Rașcov; familia Ișvan; „Sfinții Arhangheli” din Bălți; „Înălțarea Sfintei Cruci” din Bender și „Providența Divină” din Chișinău. Atmosfera creată este imposibil de redat în cuvinte, poate „înălțător” este cuvântul cel mai potrivit pentru a o caracteriza.

Mulțumim Comisiei Liturgice, Parohiei „Providența Divină” și în special doamnei Reghina Nadkrenicinîi pentru această primă ediție a Festivalului Pascal Diecezan de Muzică Sacră, dorind din tot sufletul ca această frumoasă inițiativă să prindă rădăcini și să devină tradiție.

Pr. Petru Ciobanu