„Tunica fără cusătură, țesută dintr-o bucată, de sus până jos” pentru care soldații care l-au răstignit pe Isus au aruncat sorții (cf. In 19,23-24) simbolizează acea dorință a Mântuitorului pe care el ne-a lăsat-o drept testament: „Ca toți să fie una” (In 17,21). Evenimentele istorice care, pe parcursul secolelor, au dus la sfâșierea unității Bisericii lui Cristos ne obligă pe fiecare dintre noi – creștini indiferent de confesiune – să luptăm pentru refacerea acestei unități, pentru îndeplinirea testamentului lăsat nouă de Izvorul unității, Isus Cristos.

În duhul spiritualității unității promovat de Mișcarea Focolarelor, în perioada 25 noiembrie – 1 decembrie 2015, pe insula Halki din Turcia, în mănăstirea care a adăpostit prestigioasa Academie teologică greco-ortodoxă, s-a desfășurat a XXXIV-a Întâlnire a episcopilor din diferite Biserici promovată de Mișcarea Focolarelor. Spiritul catolicității Bisericii lui Cristos s-a văzut în cadrul acestei întâlniri și prin numărul mare de episcopi – 50 – proveniți din 19 țări. Printre ei s-a aflat și păstorul Diecezei de Chișinău, Preasfințitul Anton Coșa. Printre oaspeții de seamă la această întrunire episcopală au fost Cardinalul Kurt Koch, președintele Consiliului Pontifical pentru Promovarea Unității Creștinilor, delegat al Sfântului Scaun la Constantinopol pentru sărbătoarea sfântului apostol Andrei; Patriarhul ecumenic de Constantinopol, Sanctitatea Sa Bartolomeu I; Maria Voce, președintele Mișcării Focolarelor. Într-un interviu acordat cu puțin timp înainte de întâlnire, Bartolomeu I a afirmat: „La Halki vom avea ocazia să ne amintit împreună de Chiara Lubich… Vom putea să ne exprimăm dorința de a lucra pentru unitatea Bisericilor. Noi, ca Biserică de Constantinopol, suntem fericiți și pregătiți să-i primim pe acești cardinali și episcopi, să facem schimb de experiențe și să ne oferim sărutul păcii între Orient și Occident”.

Tema acestei a XXXIV-a întâlniri a fost „Împreună pentru casa comună” şi s-a centrat pe unitatea în serviciul familiei umane în diversitatea darurilor. Pe lângă relatorii principali ai întâlnirii – Patriarhul Bartolomeu I și Maria Voce –, au mai luat cuvântul Cardinalul Kurt Koch, Jesús Morán, copreședintele Mișcării Focolarelor, Gerhard Pross, evangelic din partea YMCA (Asociația Creștină a Tinerilor Bărbați) din Germania.

La 27 noiembrie, la încheierea primei părți a întâlnirii, episcopii adunați în vechea mănăstire de pe insula Halki s-au rugat pentru pacea în Orientul Mijlociu și pentru redeschiderea seminarului de pe insulă. Un moment important al întâlnirii s-a desfășurat al 28 noiembrie, în orașul Calcedon, loc plin de istorie și de tradiție creștină, unde, în 451 a fost convocat Conciliul al IV-lea ecumenic, care a pus capăt controverselor cu privire la divinitatea și omenitatea lui Isus. Episcopii, adunați într-o biserică de tradiție armeană dedicată lui Cristos Rege, au semnat un Pact de iubire reciprocă, sigiliul fiind sărutul păcii pe care l-au schimbat între ei. Fundamentul acestui pact sunt cuvintele lui Isus: „Să vă iubiți unii pe alții așa cum v-am iubit eu” (In 15,12), angajamentul luat fiind cel de „a iubi Biserica celuilalt ca pe propria Biserică”.

În zilele de 29 și 30 noiembrie, la invitația Patriarhului de Constantinopol, participanții la întâlnire au participat în cartierul Fanar din Istanbul la celebrările prilejuite de sărbătoarea sfântului Andrei, patronul ceresc al Patriarhiei de Constantinopol.

Cardinalul Kurt Koch, în intervenția pe care a avut-o, a vorbit despre cum vede Papa Francisc drumul unității, accentuând cele patru dimensiuni ale ecumenismului conform Sfântului Părinte: ecumenismul iubirii, ecumenismul adevărului, ecumenismul practic, ecumenismul spiritual. Pe linia predecesorilor săi, și Papa Francisc, a menționat cardinalul, susține că divizarea Bisericilor este un scandal, drumul ecumenic trebuind să conducă în final la celebrarea comună a Euharistiei. Într-un interviu acordat pentru site-ul www.cittanuova.it, Eminența Sa, Card. Kurt Koch a menționat că azi un alt ecumenism care trebuie promovat este cel „al sângelui”, în sensul că persecuțiile la care sunt supuși creștinii în întreaga lume trebuie să ne facă mai solidari, întrucât cei persecutați sunt prigoniți nu pentru că sunt catolici, ortodocși, anglicani etc., ci pentru că sunt creștini. Întrebat despre importanța Sinodului panortodox din 2016, cardinalul a spus că regăsirea unității dintre Bisericile ortodoxe va contribui și la evoluția ecumenismului până la punctul de a celebra împreună Euharistia. Referitor la întâlnirea din Turcia, Kurt Koch a spus că slujirea episcopului este o slujire a unității, unitate care este o obligație și a fiecărui creștin. Întâlnire de acest fel, a menționat dânsul, pot contribui la refacerea unității, văzută diferit în diferite Biserici.

În intervențiile lor din cadrul întâlnirii, episcopii au povestit despre contextul în care își desfășoară activitatea, despre apropierea dintre creștinii de diferite confesiuni, mai ales acolo unde există război și suferință. Mulți dintre episcopii catolici prezenți sunt păstori ai unor comunități catolice minoritare în țări majoritar de altă confesiune sau religie, cum este și cazul comunității catolice din Republica Moldova, țară majoritar ortodoxă, în care există două mitropolii ortodoxe, aflate sub jurisdicții diferite. Întors de la întâlnire, Preasfințitul Anton Coșa a menționat că astfel de întâlniri sunt foarte importante, mai ales pentru păstorii unor comunități cum este cea pe care o păstorește. Aceste reuniuni, a spus dânsul, prin spiritul și tematica lor, oferă o mai largă imagine a ceea ce trebuie să facă un episcop pentru a pune în practică testamentul lui Isus „ca toți să fie una”. Prezent la mai multe întâlniri de acest fel de-a lungul anilor săi de episcopat, Preasfințitul Anton a ținut să precizeze că cea din anul acesta a avut asupra sa cea mai mare rezonanță și pentru locurile pline de istorie și credință care au fost alese pentru această adunare, și pentru întâlnirile cu Patriarhul Bartolomeu I și alți ierarhi ai Bisericii de Constantinopol sau ai altor Biserici și comunități creștine. Toate acestea sunt pentru dânsul un semn al apropierii Bisericilor de împlinirea dezideratului unității ecleziale manifestat de Isus la Cina cea de taină. Însă – și de acest lucru trebuie să fie conștient fiecare – truda pentru refacerea unității Bisericii nu este numai obligația episcopilor, ci și a fiecărui creștin în parte, obligație care presupune rugăciune, deschidere spre alți frați creștini, fapte concrete de iubire etc.

Pr. Petru Ciobanu
(după materialele de pe http://www.focolare.org)