„Fie ca binecuvântarea mea să vă însoțească curajul de a-i sluji pe cei săraci și de a le oferi atâta speranță”. Acestea au fost cuvintele care au precedat binecuvântarea episcopului Anton Cosa de la finalul sfintei Liturghii cu ocazia Zilei Mondiale a Săracilor.

Înconjurat de reprezentanții diverselor organizații caritabile ale diecezei, care se angajează în slujirea celor mai nevoiași, episcopul, cu privirea îndreptată spre săracii prezenți, le-a cerut angajațilot organizațiilor sociale să fie slujitori ai acestui popor, care ține de caritatea unei Biserici locale ce simte responsabilitatea slujirii și a dăruirii.

„Săracii noștri au nevoie de speranță – a spus PS Anton – și trebuie să le dăm acest dar. Evanghelia o cere, Papa Francisc o cere, eu vă cer să simțiți responsabilitatea de a nu lăsa pe nimeni în singurătate”.

„Recitarea rugăciunii „Tatălui nostru” – a spus episcopul – a fost unul dintre momentele cele mai pline de inimă ale acestei liturghii, pentru că i-am văzut pe bătrâni și săraci, majoritatea frați și surori de confesiune ortodoxă, ridicând mâinile la cer și rugându-se împreună lui Dumnezeu cu rugăciunea pe care el ne-a învâțatsă o spunem și care îi unește pe toți în credință”.

La eveniment au fost prezente calugărițele din congragațiile „Surorilor Providenței” și „Surorilor Maicii Tereza”, Salezieni lui Don Bosco și angajații fundațiilor „Caritas Moldova”, „Ioan Paul II” și „Regina Pacis”. Cu toții uniți în jurul episcopului, păstor care prezidează caritatea și simte că trebuie să-i încurajeze pe toți să nu devieze de pe calea iubirii față de aproapele.

„Caritatea provine din acest altar – a spus Mons. Cesare Lodeserto la sfârșitul liturghiei – pentru că este pâinea euharistică ce duce spre oferirea pâinii reale”. Vicarul general a amintit de o expresie a sfântului Ioan Gură de Aur: „Vreți să cinstiți trupul lui Cristos? După ce-l cinstiți în biserică, nu-l disprețuiți când este acoperit de zdrențe în afara ușii bisericii. Cel ce a spus „Acesta este trupul meu” a mai spus „Aceasta este foamea mea”. Faceți frumoasă casa Domnului, dar nu-l disprețuiți pe cerșetor, căci templul de carne al acestui frate este mai de preț decât templul din pietre”.

Însoțiți de Episcop, la sfârșitul liturghiei, săracii și bătrânii au primit o masă caldă. Este semnificativă imaginea poporului care are nevoie de caritate și merge de la biserică la locul de distribuție, alături de episcop, ce i-a devenit slujitor și împreună cu călugărițele și voluntarii a distribuit prânzurile.

Este episcopul care prezidează caritatea într-o dieceză, iar cuvintele și gesturile sale trebuie să marcheze drumul unei Biserici ce îi iubește pe săraci și trăiește alături de ei fiecare zi.

Ziua Mondială a Săracilor a fost un moment foarte important pentru Biserica Catolică din Moldova, deoarece i-a văzut împreună pe cei chemați să slujească și pe săracii care sunt primiți și iubiți în fiecare zi.