Cezar și Cecilia au ajuns în Republica Moldova în 2015, alături de alte familii din Calea Neocatecumenală, fiind trimiși ca misionari în țara estică pentru a duce la îndeplinire „missio ad gentes”.

Ei și-au încheiat, după nouă ani, drumul de evanghelizare, așa că se întorc în comunitatea bisericească de unde au plecat, la Timișoara, în România.

Pe parcursul șederii lor în Moldova, familia s-a mărit și ea, Cezar și Cecilia întorcându-se acasă cu nu mai puțin de unsprezece copii, cel mai mic de cinci ani și cel mai mare de douăzeci și patru de ani, șase băieți și cinci fete.

Unul dintre copii a pornit pe calea vocațională și este deja la seminar. Un altul urmează perioada de aspirație.

Vinerea trecută dimineața au bătut la ușa Episcopiei și au cerut să îl întâlnească pe Preasfințitul Anton Coșa. Înainte de a pleca, întreaga familie a dorit să facă un ultim gest de recunoștință, luându-și rămas bun de la păstorul care i-a primit în Dieceza de Chișinău, care pentru ei și celelalte familii din „missio ad gentes” nu odată a celebrat sfânta Liturghie, fie cu ocazia hramului Capelei „Sfinții Donat și Eufemia”, fie cu ocazia administrării sfântului Mir, fie cu ocazia începutului noului an pastoral al Căii, fie cu alte ocazii.

Pentru familia lui Cezar și Cecilia, acesta este sfârșitul experienței lor în Moldova. Episcopul i-a întrebat ce le rezervă viitorul. Răspunsul a fost clar: „Acum ne întoarcem acasă și pentru viitor vom vedea ce va dori Domnul”.

În timpul întâlnirii, Cezar i-a dăruit episcopului o pictură pe pânză realizată de el, o copie a unui crucifix din Timișoara. Episcopul a primit cu bucurie darul și a exprimat acestei familii bucuria de a păși împreună, dorindu-le un viitor de pace și seninătate. Ultimul gest al episcopului a fost binecuvântarea sa și o îmbrățișare frățească, înainte de a vedea plecând această familie, căreia îi suntem cu toții recunoscători pentru mărturia pe care a dat-o.

C.L.