Papa Benedict se odihnește acum în Grotele Vaticanului, în mormântul care a fost al lui Ioan Paul al II-lea, unde a fost depus la sfârșitul unei liturghii la care au participat peste 50.000 de credincioși, patru mii de preoți și sute de episcopi, precum și șefi de stat și autorități din întreaga lume.

Papa Francisc a celebrat ritul funerar, în Piața Sfântul Petru, plină până la refuz de credincioși. Omilia sa a fost emoționantă și profundă, dedicată în întregime ultimelor cuvinte rostite pe Cruce: „Ultimul său suspin”, a început Papa, „a fost capabil să confirme ceea ce i-a caracterizat întreaga viață: o continuă încredințare în mâinile Tatălui său”.

„Tată, în mâinile tale îmi încredințez spiritul”, a continuat Francisc, citând ultimele cuvinte ale lui Isus, „este invitația și programul de viață care șoptește și vrea să modeleze inima păstorului ca un olar, până când în ea bat aceleași sentimente ale lui Isus Cristos. Dedicarea recunoscătoare a slujirii Domnului și poporului său, care rezultă din acceptarea unui dar total gratuit: Tu îmi aparții”.

Papa Francisc a subliniat dăruirea și spiritul de sacrificiu care au caracterizat pontificatul lui Benedict al XVI-lea: „Ca și Maestrul, el poartă pe umeri oboseala mijlocirii și oboseala ungerii pentru poporul său, mai ales acolo unde bunătatea trebuie să lupte, iar frații și surorile își văd amenințată demnitatea. A hrăni înseamnă a iubi, iar a iubi înseamnă și a fi gata să suferi. A iubi înseamnă: a da oilor adevăratul bine, hrana adevărului lui Dumnezeu, a cuvântului lui Dumnezeu, hrana prezenței sale”.

Apoi, citatul din Sfântul Grigorie cel Mare: „În mijlocul furtunilor vieții mele, mă mângâie încrederea că mă vei ține pe linia de plutire pe masa rugăciunilor tale și că, dacă greutatea greșelilor mele mă doboară și mă umilește, îmi vei oferi ajutorul meritelor tale ca să mă ridici”.

Recunoștința lui Francisc: „Suntem aici cu parfumul recunoștinței și cu unguentul speranței pentru a-i arăta, încă o dată, iubirea care nu se pierde; vrem să facem acest lucru cu aceeași onoare, înțelepciune, blândețe și dăruire pe care le-a dăruit de-a lungul anilor”.

C.L.