In cruce salus – În cruce este mântuirea, acea cruce pe care a fost răstignit Chipul Milostivirii Tatălui ceresc. Pentru a nu uita cu ce preț am fost răscumpărați, în Parohia „Sfântul Caetan” din Rașcov, cu ocazia sărbătorii patronului ceresc și a Jubileului Milostivirii, Preasfințitul Anton Coșa, avându-i alături pe preoții din Decanatul de Transnistria și doi preoți oaspeți, a sfințit Crucea Jubileului Milostivirii. Evenimentul a avut loc duminică, 7 august.

Înainte de sfânta Liturghie, care a început la ora 12.00, credincioșii și pelerinii veniți din parohiile vecine – cei din Camenca au fost aduși special pentru a avea posibilitatea și ei să se bucure de indulgența plenară prin trecerea Porții Sfinte – au avut posibilitatea să experimenteze o dată în plus milostivirea divină prin sacramentul Reconcilierii. Numărul mare de penitenți a făcut ca toți preoții, inclusiv păstorul diecezei noastre, să fie la dispoziția lor, pentru a fi astfel punți între firea lor păcătoasă și îndurarea divină.

Sfânta Liturghie a început cu ritualul deschiderii Porții Sfinte în curtea bisericii – cea mai veche din Dieceza de Chișinău –, după care a urmat procesiunea. Mulțimea, avându-i în frunte pe păstori, s-a oprit în fața Crucii Jubileului Milostivirii, ridicată prin strădaniile părintelui Ruslan Pogrebnîi, parohul comunității din Rașcov, urmând apoi deschiderea solemnă a ușilor biserici, devenite în acea zi Poarta Sfântă a Milostivirii.

Predica păstorului s-a axat pe trăirea milostivirii ca dar al lui Dumnezeu, pe care, la rândul nostru, trebuie să-l arătăm celor care au nevoie de ea. A scos apoi în evidență figura patronului bisericii – sfântul Caetan –, pe care l-a propus drept model de trăire a milostivirii.

Sfânta Jertfă s-a încheiat cu adorația euharistică, în timpul căreia a fost organizată și o procesiune cu preasfântul Sacrament în jurul sfântului lăcaș. Odată binecuvântată, mulțimea a mai zăbovit în răcoarea bisericii, ascultând cuvintele de mulțumire adresate episcopului și tuturor celor veniți mai de departe din partea parohului și a reprezentantului autorităților locale.

Și cum orice sărbătoare – fie el și Jubileu – are și un sfârșit, după adorație și cuvintele de mulțumire, Preasfințitul Anton a celebrat ritualul închiderii Porții Sfinte, cu cântul de laudă Magnificat adus îndurării divine de Mama noastră cerească și cu rugăciunea „Sub ocrotirea ta alergăm”. Bineînțeles, nu a lipsit nici tradiționala agapă frățească, în umbra zidurilor bătrânei și, totodată, noii biserici de pe malul Nistrului, la care au fost invitați toți: episcop, preoți, credincioși.

A consemnat Pr. Petru Ciobanu