„Toamna se numără bobocii”. Toamna se numără și... „sfinții” – sfinții sunt bobocii ajunși la maturitate, sunt copți, sunt roade
Privind la pleiada de sfinți pe care calendarul creștin romano-catolic îi propune spre venerare în mijlocul toamnei, începând cu Sfinții Arhangheli, sfântul Ieronim, sfânta Tereza cea mica, sfinții îngeri păzitori, sfântul Francisc din Asissi, sfinți de altfel „vechi”, „maturi” în calendarul Bisericii, apare încă un sfânt, mai puțin cunoscut până acum 10-15 ani când a poposit pe meleagurile Chișinăului, mai exact în Buiucani, cu numele de sfântul ALOIS SCROSOPPI. Nu mai este nici el „boboc” așa cum poate ne-ar sugera titlul, dar chiar un campion în împlinirea celei mai noi dar și vechi porunci ale creștinismului: „să vă iubiți unii pe alții”.
Data de 5 octombrie, dată când preotul Alois Scrosoppi a fost ridicat la cinstea altarelor, a intrat pentru noi, cei din Buiucani, și de fapt pentru noi din toată Republica Moldova, o dată de referință, căci operele pe care preotul Alois le-a săvârșit în viața sa, acum 100 de înainte, continuă și astăzi să se desfășoare în fiecare zi în Casa Providenței, ceea ce face ca orice sărbătoare de aici să ne pună în fața unor opere de caritate trăite la timpul prezent și care, atenție, ne spun că stau la îndemâna oricui să le împlinească și să devină ucenic sfânt al lui Cristos.
Data de 5 octombrie este, de aceea, și hramul Bisericii din Buiucani. Sărbătoarea a fost încununată cu celebrarea sfintei Liturghii cu ocazia comemorării sf. Alois, prezidată de Mons. Cesare Lodeserto, vicar general, și urmată apoi cu invitarea tuturor participanților la o „mică bucurie” în sala de mese unde în fiecare zi, în jur de 75 de „reprezentanți ai toamnei” se bucură de un prânz cald. Părintele decan, Mihai Balan, care a rostit cuvântul de învățătură, a schițat o cale a sărbătorii și a sfântului Alois, o cale începută de Isus, care a vindcat bolnavi, cale „predicată pe munte”, cale urmată și de samariteanul milostiv, și cale care poate fi concluzionată de oricine: „mergi și fă și tu la fel”! Adică, tu ascultătorule, tu creștinule, și chiar tu cititorule, poți fi un alt Isus sau un alt Alois sau de fapt și ești atunci când îngrijești de cei care au nevoie de tine.
Pentru cei care încă poate n-au aflat sau au fost serviți cu „adevăruri străine”, este timpul să recunoaștem cu franchețe că, sfinții au fost marii constructori ai civilizație creștine și chiar ai Europei creștine. Ar merita să-i cunoaștem mai bine, așa cum ne îndeamnă și scrisoarea către evrei, 13,7.
Cea mai frumoasă meserie, cea mai ieftină meserie, pe care o poți începe la orice vârstă, meseria care te vindecă de orice boală sau nedreptate socială și îi ajută pe toți cei din jurul tău, este SFINȚENIA.
Pr. Ștefan Socaciu
