Raportul privind libertatea religioasă în lume în anul 2021, publicat de fundația pontificală „Aid to the Church in Need”, subliniază că, statistic, în una din trei țări se înregistrează încălcări grave ale libertății religioase.

 

Persecuțiile sunt frecvente în 26 dintre țările studiate și 9 țări au fost adăugate pe listă pentru prima dată: Burkina Faso, Camerun, Ciad, Insulele Comore, Republica Democrată Congo, Mali, Mozambic, Malayzia și Sri Lanka. Principala cauză a acestui fenomen în Africa este radicalizarea progresivă, unde prezența grupurilor jihadiste a crescut semnificativ.

 

Raportul evidențiază o nouă frontieră: abuzul prin tehnologie digitală, rețele cibernetice, supravegherea în masă bazată pe inteligență artificială (AI) și tehnologia de recunoaștere facială. Acest fenomen este evident mai ales în China, unde grupurile religioase sunt reprimate cu ajutorul a 626 milioane de camere de supraveghere. Grupurile jihadiste folosesc și tehnologia digitală pentru a favoriza radicalizarea și pentru a recruta noi teroriști.

 

În 42 de țări, abandonarea sau schimbarea religiei poate avea consecințe juridice și/sau sociale grave, cu un spectru de posibile repercusiuni, de la ostracismul familial la pedeapsa cu moartea. Aproximativ 67% din populația lumii, sau aproximativ 5,2 miliarde de oameni, trăiesc în prezent în țări în care există încălcări grave ale libertății religioase. Printre acestea se numără cele mai populate: China, India și Pakistan. S-a intensificat și persecuția religioasă din partea guvernelor autoritare.

 

În Occident se înregistrează o răspândire a „persecuției educate”, conform expresiei inventate de Papa Francisc pentru a descrie conflictul dintre noile tendințe culturale și drepturile individuale la libertatea de conștiință, un conflict prin care religia este retrogradată în perimetrul îngust al locurilor de cult.

 

Pandemia a agravat acest fenomen. Guvernele au considerat că este necesar să se impună măsuri extraordinare, în unele cazuri aplicând limitări disproporționate cultului religios. Pandemia a fost folosită în special în rețelele sociale ca pretext pentru a stigmatiza unele grupuri religioase, acuzate că ar fi răspândit sau chiar provocat pandemia.

C. L.