Rusaliile au fost inițial sărbătoarea evreiască ce marca începutul secerișului și era sărbătorită la 50 de zile după Paștele evreiesc. În creștinism, însă, Rusaliile amintesc și celebrează coborârea Duhului Sfânt asupra Mariei și a apostolilor. Prin această solemnitate, Biserica își vede adevăratul certificat de naștere al începutului misionar, considerând-o împreună cu Paștele, sărbătoarea cea mai solemnă a întregului calendar creștin.

 

 

În capitolul 2 din cartea Faptelor Apostolilor este relatat episodul coborârii Duhului Sfânt. Apostolii împreună cu Maria, mama lui Isus, s-au adunat la Ierusalim, precum o făceau toți evreii, pentru a sărbători Rusaliile: „Când a sosit ziua Rusaliilor, toţi erau împreună în acelaşi loc. Şi, dintr-o dată, s-a iscat din cer un vuiet, ca la venirea unei vijelii puternice, şi a umplut întreaga casă în care stăteau. Atunci le-au apărut nişte limbi ca de foc împărţindu-se şi aşezându-se asupra fiecăruia dintre ei. Toţi au fost umpluţi de Duhul Sfânt şi au început să vorbească în alte limbi, după cum Duhul le dădea să vorbească”.

 

 

Duhul Sfânt reprezintă a treia persoană a Sfintei Treimi, principiul sfințirii credincioșilor, al unificării Bisericii, al inspirației autorilor Sfintei Scripturi. El este cel care asistă Biserica în Magisteriul ei și pe toți credincioșii în cunoașterea adevărului. De fapt, Isus, așa cum este scris în Evanghelia după Ioan, se roagă Tatălui să-L trimită pe Duhul Sfânt, care va rămâne mereu cu discipolii săi și îi va învăța în adevăr (Ioan 14 și urm.).

 

 

Învățătura tradițională, în urma unui text din Isaia, enumeră șapte daruri: înțelepciunea, înțelegerea, sfatul, tăria, știința, evlavia și frica de Dumnezeu. Acestea sunt date inițial prin harul Botezului și confirmate de sacramentul Mirului.

 

C. L.