Recent s-au împlinit 100 de zile de când dna Nelea Saganova, născută la 7 iunie 1945, un om, o credincioasă plină de zel pentru cele sfinte, un istoric dedicat cercetării obiective a trecutului Bisericii Catolice din regiunea pruto-nistreană a trecut la cele veșnice. Era ziua de 23 martie 2024, ajunul Duminicii Floriilor. Și tot zilele trecute, Preasfințitul Anton Coșa a primit o scrisoare în care o veche cunoștință a Diecezei de Chișinău, unită de Biserica noastră locală prin legătura de sânge cu Cezarina Doliwo-Dobrowolska, ctitora bisericii catolice din Orhei, își amintea de dna Nelea Saganova, de prietenia ce le-a legat, de colaborarea la revista „Analecta catholica” și de alte evenimente, mai bucuroase sa mai puțin bucuroase, așa cum de altfel sunt multe evenimente din viața noastră pământească.
La fel ca și pentru dna Alexandra Ausländer – fiindcă despre ea este vorba – și autorul acestor rânduri a cunoscut-o pe dna Nelea Saganova în anul 2005, pe filieră editorial-tipografică, având bucuria să fi fost colaborator tehnic la apariția primului număr al revistei amintite mai sus. De atunci a apărut între noi o legătură strânsă pe linia cercetării istorice a catolicilor din Republica Moldova, apreciindu-i mereu devotamentul pentru confesiunea căreia îi aparținea nu doar prin studiul trecutului acestei confesiuni, ci și prin evlavia sinceră, vie, profundă, vizibilă prin participarea duminicală, iar uneori chiar și zilnică, la sfintele liturghii din Catedrala „Providența Divină” din Chișinău.
Timp de mai mulți ani, dna Nelea Saganova a fost sufletul și motorul revistei „Analecta catholica”, publicând în paginile acestui anuar istoric numeroase articole, dintre care amintesc aici „Cronica Bisericii Romano-Catolice în Republica Moldova. 1987-2002” (nr. 1, p. 49-104), „Parohia romano-catolică „Providența Divină” din Chișinău în prima jumătate a secolului al XIX-lea” (ibid., p. 121-158), „Biserica parohială romano-catolică „Sfântul Iosif” din Râbnița la 1862” (ibid., p. 209-220), „Biserica Romano-Catolică din R.S.S. Moldovenească în anii 1940-1960” (nr. 2, p. 45-153), „Cronica Bisericii Romano-Catolice în Republica Moldova. 2003-2005” (ibid., 393-416), „Viața religioasă în Republica Moldova din punctul de vedere al minorității catolice” (nr. 3, p. 71-117), „Documente referitoare la istoria parohiei romano-catolice din Rașcov în secolul al XIX-lea” (ibid., p. 223-252). Și lista nu se oprește aici.
Tot ei i se datorează și organizarea Arhivei diecezane, sistematizarea documentelor și inventarierea acestora, astfel că cercetătorilor care vor voi pe viitor să se dedice cercetării istoriei mai vechi sau mai noi a Bisericii Catolice din Republica Moldova le va fi ușor să găsească informația necesară, munca cea mai grea fiind făcută de dna Nelea. Pe lângă aceasta, a fost membru activ al Societății de Genealogie, Heraldică și Arhivistică „Paul Gore”. La inițiativa Preasfințitului Anton Coșa, cu susținerea sa spirituală și materială, având alături colaboratori de seamă, cum ar fi dnul Silviu Andrieș-Tabac și dna Lilia Zabolotnaia, dna Nelea Saganova a organizat sau s-a implicat activ în organizarea mai multor manifestări științifice și culturale, mai ales cu ocazia aniversării marilor evenimente care au marcat istoria Bisericii Catolice din Republica Moldova, scopul ei fiind acela de a arăta lumii că în această zonă există și catolici, că și ei au o istorie care merită să fie cunoscută.
Am avut bucuria de a fi beneficiarul multor sfaturi și a unui ajutor imens din partea dnei Nelea Saganova pe tot parcursul muncii la teza de doctor în istorie cu tema „Biserica Catolică din Basarabia în perioada interbelică”. Și doar timpul rece de afară și agravarea bolii au împiedicat-o să fie prezentă fizic la susținerea tezei, dar știu că mi-a fost alături cu rugăciunea ei. Și o altă bucurie pe care am avut-o este aceea de a-i fi fost spiritual pe parcursul a câtorva ani, până în anul 2023. Și niciun cuvânt omenesc nu poate reda nerăbdarea cu care aștepta vinerea întâi din lună pentru ca să i-l aduc pe Isus în Euharistie și evlavia cu care îl primea pe acest oaspete sublim.
Ar fi multe de scris despre această distinsă și credincioasă doamnă. Voi încheia doar cu cuvintele pe care le-a rostit Preasfințitul Anton atunci când a aflat despre trecerea ei la cele veșnice (cuvinte pe care nu odată mi le-a spus și până atunci): „Mi-a fost un bun prieten și un colaborator de valoare”.
Fie ca bunul Dumnezeu să o facă părtașă de bucuriile cerești, alături de preasfânta Fecioară Maria și de toți sfinții. Amin
Cu adâncă recunoștință, în numele Bisericii Catolice din Republica Moldova,
Pr. dr. Petru Ciobanu
