„Patruzeci de zile de pregătire pentru Paști”. Aceasta este definiția Postului Mare și sunt 40 de zile pentru a ajunge la „o viață reînnoită după chipul Domnului care învie”. Timpul Postului Mare este, așadar, un parcurs, un adevărat „itinerar de botez, în sensul că ne ajută să ținem trează conștiința că a fi creștin se realizează întotdeauna ca o nouă devenire a creștinilor: nu este niciodată o istorie încheiată care rămâne în urma noastră, ci o călătorie care cere mereu un nou exercițiu” (Papa Benedict al XVI-lea).

 

Postul Mare începe cu Miercurea Cenușii și se încheie cu Liturghia  Cinei Domnului din Joia Sfântă. În acest fel, Postul Mare se distinge de Triduum-ul Pascal. Mai mult, duminicile, care sunt și rămân celebrări ale Paștelui Domnului, nu sunt incluse în calculul celor 40 de zile.

 

Întreg Postul Mare este un timp special de convertire, de luptă spirituală, de abstinență. Postul Mare este, de asemenea și mai ales, un timp de ascultare a Cuvântului, de aprofundare a catehezei, care îi readuce pe creștini la marile angajamente în vederea pregătirii pentru Paști. Botezați în moartea și învierea lui Cristos, trăim după o moralitate a botezului, urmând nu o lege abstractă, ci exemplul lui Cristos, în ascultare față de Tatăl.

 

Ne aflăm în anul liturgic definit ca „Anul A”, dar de fapt cele trei cicluri festive anuale ne cheamă să reflectăm asupra a trei teme fundamentale: botezul (anul A), legământul (anul B) și convertirea (anul C), pentru ca „toți, înmormântați fiind împreună cu Cristos prin Botez, să învie împreună cu el la viața dumnezeiască” (rugăciunea de binecuvântare a apei la Vigilia Pascală). De aceea sunt 40 de zile: pentru că este o călătorie „completă”, un timp „complet” pentru a face această călătorie. Numărul 40 în Biblie a însemnat întotdeauna o perioadă de timp completă, din care se iese altfel decât s-a intrat.

 

Postul Mare, așadar, nu este o rămășiță arheologică a unor practici din alte timpuri, ci timpul unei experiențe vii de participare la misterul pascal al lui Cristos: „Suferim cu el, ca împreună cu el să fim şi glorificaţi” (Rom 8,17).

 

Aceasta este legea Postului Mare: un timp în care Cristos purifică Biserica, mireasa sa. De aceea, accentul este pus nu atât pe practici, cât pe acțiunea purificatoare și sfințitoare a Domnului. Faptele penitențiale sunt semnul participării noastre la misterul lui Cristos, care postește în deșert pentru noi.

C. L.