1. Premisă


Prezența Consiliului Pastoral Parohial (CPP) face parte din alegerea comună a tuturor de a continua calea convertirii pastorale a parohiilor și este un parcurs care se bazează pe colaborarea concretă a laicilor cu parohii în viața parohiei.

Pentru corectitudinea istorică, la fel ca și pentru respectul cuvenit muncii parohilor desfășurate până în prezent, trebuie spus că parohiile, în pofida diversității situațiilor, au avut și au în continuare forme de colaborare cu laicii. Pe lângă faptul că, în unele parohii, au fost organizate cursuri de pregătire pentru laici, acestea au existat și la nivel diecezan, în acest din urmă caz se face referire la Academie, tocmai pentru a le cere un mai mare angajament. Un alt moment important pentru formarea laicilor a fost și încă este participarea la viața mișcărilor, pentru că există laici care sunt se implică în viața parohiei, susținuți de spiritualitatea mișcării de apartenență.

S-a făcut vizibilă și existența în unele parohii a unui organism denumit Consiliul Parohial. Este un dat care rezultă din vizita pastorală din 2015 și care evidențiază prezența, alături de paroh, a laicilor dispuși să colaboreze în diverse funcții, inclusiv practice. Pentru unii parohi, această formă s-a dovedit a fi de un ajutor considerabil. În viața diecezei, unii laici s-au pus la dispoziție pentru a colabora cu parohul și au acceptat și momente de formare personală.

În unele parohii se vorbește și despre Consiliul fondatorilor, a cărui funcție este aceea de a sprijini recunoașterea personalității parohiei și de a-l reprezenta legal pe paroh, ca urmare a numirii sale.

De-a lungul anilor, prin indicații și scrisori pastorale, episcopul a voit să însoțească treptat parohiile în creșterea lor: de la indicațiile inițiale de natură liturgică s-a trecut la crearea operelor de caritate, și, în același timp, s-a lucrat la realizarea structurilor pentru cult și viața pastorală. În ultimul deceniu, episcopul s-a concentrat mai mult pe formarea laicilor și pe îndemnul constant pentru o mai mare colaborare a lor. Un parcurs care nu a fost ușor și pentru faptul că unele parohii suferă de lipsa laicilor disponibili, a cărei cauză principală este numărul scăzut de credincioși.

În ultimii trei ani, chiar dacă despre aceasta s-a vorbit deja în trecut, s-a început a se insista tot mai mult pe valoarea CPP ca grup eclezial, care trebuie, în primul rând, să crească în credință și în caritatea evanghelică, precum și să fie atent, alături de paroh, la toate nevoile parohiei. S-a trecut treptat de la colaborarea spontană în cadrul consiliului parohial, pentru a se ajunge la actualul CPP, care se dorește a fi momentul unei mai mari responsabilizări a laicilor în viața unei comunități parohiale.

Rămâne o problemă căreia ne este întotdeauna dificil să-i facem față, deoarece cifrele și diversitatea condițiilor ne pun în dificultate: este mărimea parohiilor. Știm bine că există parohii care au un număr atât de mic de credincioși, încât nu permite implementarea programelor pastorale, a consiliilor etc. Așa cum există parohii mici și apropiate între ele, pentru ele s-ar putea vorbi pe viitor de o unitate pastorală, așa cum s-a anunțat deja la întâlnirea din noiembrie 2020. În același timp, există parohii care progresează și au o bună organizare.

Acum urmează prezentarea CPP în toate aspectele sale, însă întotdeauna cu privirea fixată asupra realității istorice și actuale a diecezei noastre.

2. Importanța Consiliului Pastoral Parohial

 

Consiliul Pastoral Parohial (CPP) are o bază teologică, deoarece Biserica, o comunitate de credincioși în Cristos, este zidită de Domnul însuși din „pietre vii” și îmbogățită cu multiple daruri ale harului (cf. 1Pt 2,5). Așadar, comunitățile parohiale asumă un rol special în comunitatea Bisericii, deoarece fac prezentă, într-un anumit fel, Biserica, vizibilă răspândită pe întregul pământ, pe teritoriile lor de acțiune pastorală (SC, nr. 42).

În același timp, Codul de Drept Canonic reamintește necesitatea ca în fiecare parohie să fie constitui CPP, „care este condus de paroh și în care credincioșii, împreună cu cei care participă, în virtutea oficiului, la grija pastorală a parohiei, contribuie la creșterea activității pastorale” (can. 536 §1) și care „are numai vot consultativ și funcționează după normele stabilite de episcopul diecezan” (can. 536 §2).

 

3. Consiliul Pastoral Parohial în parohiile diecezei

 

De ceva timp, în dieceza noastră am dezvoltat planul de a reformula și de a da un impuls mai mare CPP-urilor. Nu există nicio îndoială că fiecare parohie a diecezei are deja un CPP, dar ceea ce se cere este faptul ca, în cadrul parohiei, acesta să funcționeze cu adevărat și să fie reprezentativ pentru întreaga comunitate și pentru laicatul implicat, care a fost dintotdeauna alături de paroh în conducerea parohiei. Nu trebuie să existe un CPP doar pe hârtie, ci trebuie să-și îndeplinească funcția.

În iunie a.c., toate parohiile vor fi îndemnate să-și reînnoiască CPP, pentru a începe o nouă experiență sau pentru a consolida ceea ce există deja în cadrul parohiei, mai ales cu o implicare mai mare a laicilor, pentru care, conform indicațiilor din anii pastorali anteriori, ar fi trebuit să existe un parcurs de formare. Cu siguranță, există parohii care au făcut deja o lucrare bună de formare și implicare a CPP. Pentru altele, în schimb, va exista o modalitate de a se adapta la ceea ce este indicat, astfel încât CPP să funcționeze concret.

 

4. Aspecte importante pentru constituirea și funcționarea CPP

 

Sensibilizarea comunității parohiale. Toți credincioșii parohiei trebuie informați cu privire la constituirea, existența și funcția CPP, deoarece nu este vorba de un grup închis sau de câțiva laici plăcuți parohului, întrucât membrii CPP trebuie să fie reprezentanți ai întregii comunități. Să nu uităm că membrii comunității parohiale participă, în calitate de creștini botezați și miruiți, la misiunea preoțească, profetică și regală a lui Cristos și colaborează la sarcina și misiunea Bisericii în lumea de astăzi (Ioan Paul al II-lea, Exortația apostolică Christifideles laici, nr. 23).

Componența CPP. Pot participa toți cei care sunt în comuniune cu Biserica, domiciliați în parohie și care lucrează permanent în ea, pe lângă vârsta majoratului. În situația diecezei noastre, parohul poate identifica persoanele care, în opinia sa, sunt potrivite sau chiar poate cere comunității disponibilitatea celor care doresc să facă parte din acest consiliu. Este important ca laicii care fac parte din CPP să aibă formarea corectă, să cunoască obiectivele CPP și funcția sa, să cunoască organizarea pastorală a parohiei. Din acest motiv, este indispensabil ca membrii CPP să urmeze un curs de formare, care poate fi organizat în parohie sau între parohiile învecinate sau în decanat. Unde sunt prezenți, intră de drept vicarul parohial, diaconul permanent și un membru al comunității călugărești care activează în parohie. Numărul minim de membri ai CPP trebuie să fie de cel puțin cinci și cel mult de zece persoane, în funcție de numărul de credincioși din parohie. Participarea la CPP este voluntară.

CPP în parohiile mici sau în alte situații. În comunitățile în care credincioșii sunt puțini, parohului i se oferă facultatea de a înlocui CPP cu adunarea parohială. Adunarea este convocată și prezidată de paroh de cel puțin patru ori pe an, aplicând aceleași reguli ca și pentru CPP. Acesta ar putea fi cazul Parohiei Ungheni. Este posibil de a pune împreună mai multe parohii mici și să se creeze un Consiliu Pastoral Interparohial, cum este cazul parohiilor din Râșcani și Cupcini, sau Stârcea și Glodeni, având în vedere și faptul că aceste parohii au același paroh. Pot exista și alte forme, cum ar fi Consiliul Pastoral Decanal, care poate fi o oportunitate pentru împărtășire și sprijin reciproc. Chiar și Chișinăul ar putea avea un singur consiliu pastoral orășenesc. Acestea sunt idei care trebuie evaluate cu atenție, fără rigorisme sau temeri, deoarece este vorba de un moment de creștere, în care întâlnirea, cunoașterea, discuția și împărtășirea trebuie să reprezinte pe viitor elementul decisiv pentru adevărata „convertire pastorală”, care nu dorește nicidecum închiderea în interiorul parohiei.

Durata CPP. Durata este de cinci ani. Demisia unui membru trebuie prezentată în scris parohului, care, după ce a informat CPP, va trece la înlocuirea membrului. Când jumătate dintre membri lipsesc, CPP trebuie dizolvat și reînființat.

Funcționalitatea CPP. Parohul prezidează CPP (can. 536 § 1) și are sarcina de a-l convoca și de a-i stabili ordinea de zi. O figură importantă în cadrul CPP este aceea a secretarului, ales de paroh dintre membri, care are sarcina de a transmite informația de convocare și de a asigura prezența membrilor, de a întocmi procesele verbale ale ședințelor, de a aduna documentația lucrărilor și de a ține arhiva consiliului. Ori de câte ori este necesar, la ședințele CPP pot fi invitați experți în domenii specifice. CPP trebuie convocat cel puțin „patru ori pe an” și, la sfârșitul fiecărei ședințe, secretarul trebuie să întocmească procesul verbal într-un registru special, care trebuie păstrat, alături de orice altă documentație, în arhiva parohială. Dacă este necesar, PCC poate fi convocat împreună cu Consiliul Parohial pentru Probleme Economice.

Sarcinile CPP. Sarcinile specifice CPP se referă la planificarea și coordonarea activităților pastorale și, prin urmare, la formularea programului pastoral parohial, ținând cont de planul pastoral diecezan. Domeniile fundamentale sunt: evanghelizarea, viața liturgico-sacramentală, cateheza, acțiunile de caritate și dialogul cu teritoriul. Este important ca, în fiecare an, parohul să organizeze o zi de rugăciune și formare, ocazie pentru o evaluare generală a funcției sale și a vieții parohiei. Cel puțin o dată pe an va trebui convocată adunarea parohială, iar CPP va prezenta ceea ce s-a făcut și va verifica planificarea pastorală.

 

5. Sarcini pentru luna iunie

 

După cum s-a menționat deja, în iunie toate parohiile vor trebui să-și reînnoiască CPP și să organizeze prima ședință, implementând cele indicate mai sus. Odată stabilit noul CPP, fiecare paroh va transmite episcopului, printr-o notă oficială, numele membrilor și procesul verbal al ședinței.