Cum arata situația refugiaților la Chișinău?
Înainte de toate vă pot spune că orașul Chișinău este plin de ucraineni. Oriunde mergi prin oraș, pe străzi, în magazine sau în piață se aude peste tot din ce în ce mai mult limba ucraineană, se observă o mulțime de mașini cu numere ucrainene. Sunt unii care au venit pe cont propriu și s-au cazat prin hoteluri sau au luat în chirie case sau apartamente, alții, care s-au aciuat pe lângă rude sau prieteni mai vechi, însă cei mai mulți, mame cu copii și bătrâni, ajung în centrele temporare de plasament, și depind total de ajutorul ce le este oferit.
Deja la graniță, când unii dintre ai noștri ajung acolo pentru a oferi ajutor, se simt imediat loviți în suflet văzând ce se întâmplă acolo, oameni care plâng și strigă după ajutor, sau alții care caută cu insistență informații despre posibilitățile de cazare, mame care târâie după ele din greu bagaje și copii, dar și o sumedenie de voluntari care le vin imediat în ajutor, oferind un ceai sau o gustare. Oamenii aceștia sunt cu fețele desfigurate de frică și presiunea psihică din cauza bombardamentelor, a oboselii datorate lungii așteptări la coadă pentru a trece granița, etc. etc.
Viața noastră cotidiană s-a schimbat forte mult în ultima perioadă, de când acești oameni nefericiți au ajuns în Moldova. Pare că nu mai este timp și loc în agendele noastre pentru alte activități decât angajarea noastră masivă în slujirea lor.
Care este ajutorul pe care li-l poate oferi Biserica catolica din R Moldova?
Din primele zile ale războiului din Ucraina, eu am încercat să contactez cu toate organizațiile noastre de caritate, parohiile și casele călugărești, pentru a evalua împreună ce anume putem să le oferim refugiaților. Trebuie de spus că, cu câteva excepții, am înțeles imediat că nu suntem pregătiți suficient pentru a înțelege complexitatea fenomenului și modalitățile corecte în care trebuie să intervenim. Deci la început fiecare voia să facă ceva, dar nu știa cum să înceapă. Unii au plecat imediat la graniță pentru a transporta la Chișinău grupurile de refugiați. Alții au început să-și echipeze casele pentru a putea primi refugiați. Celor cu nevoi speciale legate de boală sau lipsa de documente necesare pentru călătorie li s-a oferit ajutor în rezolvarea lor, iar pentru cei care doreau să plece cât mai repede mai departe li s-a oferit informații utile în acest sens.
Refugiații sunt in tranzit sau credeți ca va fi nevoie si de ajutor pe termen lung?
Cum am mai spus-o și cu alte ocazii, majoritatea refugiaților, mai mult de jumătate, sunt tranzit și îndată ce obțin documentele necesare pentru călătorie, bilete, teste Covid, etc. pleacă mai departe spre Europa. Mulți pleacă spre Polonia, alții spre Italia, acolo unde îi așteaptă cineva apropiat. Oricum rămân destui de mulți și în Moldova, așteptând să se sfârșească războiul ca să se întoarcă acasă la cei dragi. Noi prevedem că cel puțin trei luni vom avea încă mulți refugiați, însă cine știe. Poate că războiul se va termina mai repede. Pentru asta ne rugăm zilnic bunului Dumnezeu.
Ce vești sosesc la dvs. din Ucraina despre situația celor ramași acolo, despre cei care încearcă sa fuga, despre viața Bisericii?
Avem mai multe persoane consacrate ba chiar și preoți care sunt foarte legați de noi, fie pentru că sunt originari din Moldova, fie pentru că au activat mai înainte și prin comunitățile noastre. De la ei și chiar de la diferiți alți preoți și episcopi primim deseori imagini despre ceea ce se întâmplă prin Ucraina. Aceste persoane sunt foarte speriate și permanent strigă după ajutor. Dar ce ajutor putem să le oferim noi în afară de rugăciune? În acest sens continuă diferite inițiative de rugăciune, fie public prin biserici, fie prin grupuri private, chiar și online, pentru pace în Ucraina și în toata regiunea noastră.
În Moldova se resimte vreun pericol? Care e atmosfera generală?
Fiind atât de aproape de Ucraina desigur există temeri că mâine poimâine ar putea să înceapă și la noi. Dar un singur lucru este clar: chiar dacă trupele străine ar intra și la noi în țară, Moldova nu este pregătită să lupte. Sper însă ca lucrurile să rămână pașnice, iar diplomația să învingă. De aceea, trebuie să intensificăm și mai mult rugăciunile noastre pentru pace și buna înțelegere între popoare, și, pe această cale, apelez la toți oamenii cu sentimente creștine în suflet: oameni buni, frați și surori, vă implor să oferiți zilnic rugăciuni și pentru Ucraina, dar și pentru Moldova. Vă mulțumesc și invoc peste toți binecuvântarea lui Dumnezeu.
Cum sunt împărțite simpatiile populației, ... ?
Există mulți nostalgici care își amintesc de viața bună pe care au dus-o mai înainte, în perioada sovietică, mulți care au rude și prieteni în Rusia, foști colegi de școală sau armată etc., unii care primesc pensie și alte ajutoare de acolo, și e normal ca ei să privească cu simpatie spre EST, dar sunt foarte mulți, mai ales tineri, care privesc cu simpatie spre Europa și spre valorile democratice ce vin de acolo, așa că avem de toate. Poate ultimii sunt cu puțin mai mulți decât primii.