PS Anton Coșa a oferit un interviu pentru Chiara Biagioni, reporter al agenției de presă a Conferinței Episcopale Italiene.
„Există tensiuni profunde care în societate, atât de multe dificultăți atât pe plan politic, cât și economic. Sunt tensiuni care au un impact puternic asupra vieții oamenilor, în fiecare zi. Ele sunt înspăimântătoare. Dar Biserica este aici, mereu prezentă, alături de poporul său, mereu de partea binelui, sigură că răul nu va avea ultimul cuvânt”. Mons. Anton Coșa, episcop de Chișinău, ne întâmpină în reședința sa. Aceasta se află lângă catedrală și în spatele clădirilor Președinției și Parlamentului. E frig, dar e soare și viața în oraș decurge liniștit, chiar dacă doar cu câteva zile în urmă, aici, pe aceste străzi, în această piață, mii de cetățeni moldoveni manifestau din nou împotriva guvernului, a scumpirii vieții și a creșterii facturilor. „Îngrijorarea de astăzi”, spune episcopul, „este că până și sărbătorile pascale pot fi călcate și instrumentalizate politic”.
Excelență, dar ce se întâmplă?
Este un moment foarte dificil și complex. Avem impresia că toată această situație de proteste și contestații este condusă de anumite partide și cercuri de putere care doresc să impună un alt tip de politică. Acestea exploatează dificultățile oamenilor simpli, cum ar fi prețurile și facturile ridicate, dar le exploatează într-un mod negativ. Este adevărat că prețurile sunt ridicate. Este adevărat că oamenii nu-și pot plăti facturile, chiar dacă primesc ajutor de la guvern cu plăți diferențiate în funcție de categoriile de venit. Toate acestea sunt reale. Dar să ceri guvernului să plătească întreaga sumă nu este serios. Acestea sunt propuneri forțate care au ca unic scop să creeze confuzie și proteste.
Aceste demonstrații sunt animate în principal de partidele pro-ruse. Am văzut mii de oameni pe străzi. Dar de ce parte se află Moldova?
Moldova are două suflete. Ea și-a trăit existența în ultimii 150 de ani, din 1812 până astăzi, în strânsă legătură cu lumea rusă. Noi am moștenit limba, literatura și tradițiile din România. O moștenire care s-a îmbogățit apoi cu cea a lumii rusești. Astăzi, moldovenii se află în situația de a trăi între aceste două lumi. În țară există o populație numeroasă de origine rusă, care gândește și vorbește rusește, are o cultură rusă, este conectată în diverse moduri la lumea rusă. Ei pot fi găsiți peste tot, inclusiv în parohiile noastre.
Zilele trecute, președintele Consiliului UE, Charles Michel, aflat în vizită la Chișinău, a asigurat din partea UE de intenția de a deschide procesul de negociere pentru aderarea Republicii Moldova „până la sfârșitul anului”. Cum se înscrie acest proces de aderare la UE în acest context?
Vocația europeană în Republica Moldova a apărut ca urmare a marii emigrări a multor moldoveni în Europa. Astăzi, practic fiecare familie are una, două, trei persoane care trăiesc în Italia, Portugalia, Anglia, Irlanda și peste tot în Europa. Cu toate acestea, această vocație europeană a fost instrumentalizată de politicieni neserioși care s-au gândit doar la propriile interese economice și politice. Am trăit în ultimii ani cu doi pași înainte și trei pași înapoi. Și fără o majoritate reală în parlament, a fost dificil să se facă presiuni decisive pentru o direcție europeană clară. Actualul președinte Maria Sandu este o femeie carismatică, care a cucerit sufletele multor moldoveni și politicieni atât din Europa, cât și din America. Ea a inițiat o adevărată mișcare de integrare europeană. Sper că da, pentru că Europa este drumul care poate duce spre valori creștine autentice, care nu se bazează pe niciun fel de naționalism, ci pe principiile democrației, libertății, justiției și respectării drepturilor fiecăruia. Aceasta este Europa.
Pe de altă parte, unde ar duce alternativa Moldovei?
Pe calea opusă. În loc de creștere și progres, riscul este de a separa și mai mult diferitele suflete din țară, de a crea noi partide și noi mișcări care divizează forțele în loc să le unească.
Cât de mult a afectat războiul din Ucraina?
Din punct de vedere economic, a provocat o schimbare radicală și devastatoare. Am trecut de la o viață liniștită la o creștere bruscă a prețurilor la produse și la gaze naturale. Dar cei care suferă cel mai mult din cauza conflictului ucrainean sunt oamenii care trăiesc în Transnistria. Tocmai m-am întors de la Tiraspol, unde am efectuat o vizită pastorală în parohie. Aceștia trăiesc cu mari dificultăți. Deși primesc ajutor din partea Rusiei și prețurile sunt mult mai mici decât în Moldova, ei trăiesc cu imposibilitatea de a intra și ieși liber din țară. Frontierele sunt închise. Singura cale de intrare cu actele lor este Moldova. Dar apoi, pentru a merge în altă parte, trebuie să aibă un al doilea pașaport. Ei se simt izolați, dar și amenințați de războiul foarte apropiat din Ucraina. Oamenii veneau la mine și mă întrebau: „cine ne va ajuta?”. Iar eu le răspundeam: „Noi vom fi mereu aproape de voi. Orice s-ar întâmpla, nu vă fie teamă. Vom fi întotdeauna de partea voastră”.
Câți catolici sunt în Transnistria?
Există șase parohii cu cinci preoți și aproximativ o mie de credincioși în total. Mulți sunt de origine poloneză, dar liturghiile sunt celebrate în limba rusă.
În acest climat de schimbări radicale, de proteste, de îngrijorări pentru viitor, ce cuvânt are de spus Biserica acestui popor astăzi?
Repet ceea ce am spus în aceste ultime luni dificile: să ne încredem în Domnul și să nu ne pierdem niciodată speranța. Răul nu poate învinge. Noi, ca Biserică, vom fi întotdeauna de partea binelui, deschiși spre valorile Revelației și nu ne vom opri în fața dificultăților, pentru că suntem conștienți că întotdeauna, de-a lungul istoriei, Dumnezeu ne-a purtat înainte cu o atitudine de milostivire și iubire și ne-a ajutat să traversăm deșerturile, conducându-ne spre oaze și ape liniștite. Văd acest lucru chiar și acum și sper ca sărbătoarea Paștelui, care se apropie, să deschidă sufletele către bucuria Celui Înviat și la speranță”.
