În contextul misiunii jurnalistice „La Frontierele Speranței”, efectuată de Vatican News – Radio Vatican în zilele 5-12 martie 2022 la frontierele României și R. Moldova, a fost realizat și un interviu cu PS Anton Coșa, episcop de Chișinău. În interviu, episcopul vorbește despre necesitatea de a construi punți și legături între oameni și popoare, pentru a combate ura și războiul:
 
Preasfinția Voastră, ați avut o perioadă foarte grea în ultimii ani ca Biserică locală, cu o grea criză sanitară și energetică, la care s-a adăugat acum această criză umanitară cu refugiații din Ucraina. Există foarte multă ură și înverșunare între oameni și popoare. Cum am putea să dezamorsăm potențialul de ură care s-a acumulat, mai ales în ultimele săptămâni, în sufletul oamenilor?

PS AntonCoșa: E o întrebare foarte complexă și nu este ușor să dăm un răspuns imediat. Am putea să ne întrebăm ce a dus la această înverșunare, la această situație atât de dureroasă, când oamenii nu mai au multă încredere unii în alții. Totuși, există o diferență. Consider că aici, în R. Moldova, această înverșunare dintre oameni nu se simte atât de puternic. Trebuie să recunosc că și aici există tabere, susținători de ambele părți. Acestea nu sunt de azi, de ieri, ci de mulți ani. E o altă abordare, iar dacă eu pot să spun ceva, pot să spun că este nevoie de consolidarea unei imagini de Republică Moldovenească, deci de țară, cu o identitate proprie, cu o identitate clară. Suntem sau nu suntem deschiși spre valorile europene? E greu, într-adevăr, să găsim soluții de împăciuire. Timpul, însă, le poate rezolva pe toate, dar pentru ca timpul să fie de folos trebuie să construim în această perioadă cât mai multe punți, cât mai multe legături fără să stricăm ceea ce am avut. De exemplu, fără a renunța la relațiile cu țările din Comunitatea Statelor Independente. În aceste țări, noi depindem într-un fel unii de alții. Dar trebuie să clădim noi punți și legături cu lumea europeană. Acest lucru se realizează, atât la nivel economic, cât și la nivel politic. Există multă susținere a R. Moldova în această perioadă, dar cuvintele nu sunt suficiente. Este nevoie de o implicare masivă, de investiții, de proiecte, astfel încât țara să se dezvolte, iar realitatea de țară cu tendințe europene și de integrare europeană să fie mai credibilă, pentru a opri un pic fenomenul migrator prin care am pierdut în ultimii douăzeci de ani aproape un milion de concetățeni.
 
Se observă o anumită diminuare a valului de solidaritate față de refugiați, o solidaritate care s-a manifestat spontan  în primele zile ale crizei umanitare. Mulți se întreabă, pe bună dreptate, cât timp va putea să continue această solidaritate dacă cei care ajută nu vor fi ajutați. Care este apelul pe care ați dori să-l faceți în această privință?

PS Anton Coșa: Eu consider că R. Moldova a primit și continuă să primească multe ajutoare din toate părțile, inclusiv de la organizațiile noastre (bisericești) de caritate. Organizația Caritas, sunt sigur, va continua să susțină Biserica catolică locală și acțiunile noastre. Pentru cel puțin trei luni avem susținere. Sunt sigur că și alte organizații din Europa sunt gata să ne ajute. Nu există, așadar, niciun fel de reticență. Problema este dacă acest ajutor va fi cu adevărat folositor, dacă vom ști să-l punem bine în locurile unde este cea mai mare nevoie. Acum nu e cazul să cumpărăm structuri, să ridicăm case, ci de a folosi ceea ce avem și de a le dota cu tot necesarul pentru primirea refugiaților. Pe de altă parte, trebuie să înțelegem că, dacă refugiații vor sta mai mult aici, trebuie să-i ajutăm să se integreze: copiii la școală, unii dintre părinți la muncă, etc. Pe de altă parte, în comunitățile noastre parohiale, trebuie să-i ajutăm să găsească un moment de liniște, să-i ajutăm să vină în bisericile noastre. Acest lucru a început deja: ieri (duminică, 6 martie – n.r.), la Liturghia comunității greco-catolice ucrainene, biserica a fost plină. Aceste momente de integrare, în care să-i facem să se simtă, desigur e greu să spunem ca acasă, dar asigurați de o anumită atenție va fi, fără îndoială, de bun augur și vor fi în măsură să facă alegerile potrivite. În același timp, pe linia vechilor noastre parteneriate, încep să-și facă simțită prezența grupurile care ne-au susținut în prima perioadă a existenței noastre. Zilele trecute, am fost deja întrebat Ce am putea să facem? de două grupuri din Germania. Chiar azi am vorbit cu un grup din Napoli care vrea să vină, să se organizeze și să trimită ajutoare. Un apel voi face, dar pentru a liniști acele conștiințe care sunt prea temătoare și transmit altora temerile lor generând panică. Oameni buni, vă rog, să rămânem pe această linie a credinței, a convingerii că Dumnezeu nu ne lasă niciodată, chiar dacă uneori ne pune la încercare credința și încrederea noastră în El. Să rămânem în atmosfera prezenței lui Dumnezeu în viața noastră și să nu pierdem niciodată speranța. Speranța noastră vine din încrederea că Dumnezeu este mereu cu noi. Atâta timp cât vom continua să ne considerăm creștini și ne vom face datoria, sunt sigur că vom găsi pacea interioară și vom ști să facem alegeri corecte în modul de a ne continua viața.

Interviul poate fi ascultat pe site-ul Vatican News

Sursa: Vatican News
Autor: Adrian Dancă