La început era Cuvântul (In 1,1). La începutul istoriei era Cuvântul; la începutul anului care tocmai se încheie era Cuvântul; la începutul anului care vine va fi Cuvântul. Acest Cuvânt, făcut trup, este acea locomotivă care trage după sine trenul istoriei, ducând-o spre împlinirea sa în împărăția lui Dumnezeu. În acest tren trebuie să ne aflăm și noi, căci numai el ne poartă spre nemurire, indiferent de câți ani au trecut și câți ne mai rămân să-i trăim.

Ce fel de sentimente ne cuprind la sfârșitul unui an și începutul altuia? De tristețe? Atunci suntem pesimiști. De bucurie? Înseamnă că suntem optimiști. Însă noi, creștinii, nu trebuie să fim nici pesimiști, nici optimiști. Noi trebuie să fim ancorați în Cristos. Privind la ceea ce trece, să-i mulțumim lui Dumnezeu pentru ce a fost. Cu privirea ațintită spre viitor, să-i rămânem alături, rugându-l să ne dea harul să nu-l părăsim. Trăind clipa prezentă, să o facem în prezența lui. Sfârșitul unui an aduce cu sine începutul altuia. Ochii credinței ne ajută să descoperim în tot ceea ce trece, cu bune sau rele, urmele lui Dumnezeu, căci, dacă binele îl primim de la Dumnezeu, răul să nu-l primim? (Iob 2,10) Aceleași cuvinte ale lui Iob să ne fie în inimă și în anul 2016. Azi vom mai rupe o filă din calendarul pe anul 2015, ultima. Mâine o vom rupe pe prima din calendarul pe 2016. Și ce dacă? Vreme trece, vreme vine, scria Mihai Eminescu. Poate trece prea repede…, sau poate prea încet…? Nu contează. Contează s-o petrecem sau s-o așteptăm trăind-o orientați spre pieptul Tatălui (In 1,18), stăpânul timpului și al istoriei.

Dragi confrați preoți, stimate persoane consacrate, iubiți credincioși,

În numele păstorului nostru, Preasfințitul Anton Coșa, și al tuturor colaboratorilor Curiei diecezane,

  • vă doresc ca anul care vine, prin harul și milostivirea lui Dumnezeu, să-l trăiți la pieptul Tatălui, plini de har și de adevăr, în gloria unicului născut din Tatăl, Domnul nostru Isus Cristos, călăuziți în toate de Duhul adevărului!
  • vă doresc ca misterul milostivirii să devină pentru fiecare izvor de bucurie, de seninătate și de pace! (cf. Misericordiae vultus 2)
  • vă doresc ca iubind, să vă simțiți mereu iubiți; sperând, să purtați mereu speranță; crezând, să-i aduceți și pe alții la credință!
  • vă doresc un suflet plin de liniște și de împlinire!
  • vă doresc ca pașii credinței să vă fie mereu călăuziți de lumina cuvântului lui Dumnezeu!
  • vă doresc un trup doldora de sănătate, de putere și vigoare!
  • vă doresc să întâlniți mereu fețe zâmbitoare, senine, pline de bucuria de a trăi!
  • vă doresc să mângâiați cu mângâierea cu care voi înșivă sunteți mângâiați de Dumnezeu (cf. 2Cor 1,4) în clipele mai puțin fericite!
  • vă doresc un an nou, al 2016-lea de la nașterea Mântuitorului, plin de roade bogate; și dacă se va întâmpla să nu le vedeți, gândiți-vă la Paul care spune: Eu am plantat, Apolo a udat, însă Dumnezeu a făcut să crească! (1Cor 3,6)
  • vă doresc ca Domnul să ducă la bun sfârșit lucrarea cea bună pe care a început-o în voi, cu voi și prin voi.
  • vă doresc să fiți milostivi precum Tatăl vostru este milostiv! (Lc 6,36)
  • vă doresc tot bine din lume!

La mulți și binecuvântați ani!

Pr. Petru Ciobanu