Ce este catedrala? Este inima diecezei, este locul în care se află „cathedra” episcopului (de aici și denumirea de „catedrală”), simbolul puterii și misiunii lui de a învăța, de a sfinți și de a conduce. Pentru Dieceza Romano-Catolică de Chișinău, acest loc, această inimă este Catedrala „Providența Divină” din Chișinău, care-și sărbătorește ziua consacrării la 22 mai.

Catedrala, situată în „buricul târgului”, își are începuturile în luna martie a anului 1840, când a și început zidirea ei, în mare parte prin eforturile enoriașilor Parohiei Chișinău. Sfințirea bisericii s-a făcut la 6 mai 1843, iar pentru consacrarea altarului și dedicarea bisericii s-au așteptat 65 de ani, până la 22 mai 1908, fiind înfăptuită de episcopul de Tiraspol, Preasfințitul Iosif Aloysius Kessler, fost paroh de Chișinău.

120 de ani și-a primit cu brațele deschise sfântul lăcaș credincioșii, până în 1963, când autoritățile comuniste au confiscat edificiul, transmițându-l Ministerului Culturii al RSS Moldovenești, care l-a transformat într-un studiou de înregistrare a sunetului și depozit al „Moldova-film”. Abia la 30 iunie 1989, biserica a fost retrocedată credincioșilor catolici din Chișinău, actul de predare-primire fiind semnat la 26 iulie același an.

Când la 27 octombrie 2001, sfântul Papă Ioan Paul al II-lea, prin Constituția apostolică „Sollicitus de spirituali bono”, a înființat Dieceza de Chișinău, a așezat „scaunul acestei noi dieceze în orașul Chișinău, iar biserica parohială existentă în acest oraș, dedicată lui Dumnezeu în cinstea Providenței Divine”, a ridicat-o „la rangul și demnitatea de catedrală”.

După reparația capitală a catedralei între anii 2002-2005 și instalarea mozaicului central, a celor două laterale, la ușile ce duc în sacristie și în capela preasfântului Sacrament, și a vitraliilor, catedrala a fost re-consacrată de Preasfințitul Anton Coșa la 24 mai 2008.

Sărbătoarea Aniversării Consacrării Catedralei din Chișinău ne amintește fiecăruia că și noi, așa cum scrie sfântul apostol Petru în Scrisoarea întâi, „ca niște pietre vii, suntem zidiți într-o casă spirituală pentru o preoție sfântă ca să aducem jertfe spirituale plăcute lui Dumnezeu prin Isus Cristos” (cf. 1Pt 2,5).

Pr. dr. Petru Ciobanu