Momentul culminant al vizitei istorice a Cardinalului Pietro Parolin, secretar de Stat al Sfântului Scaun, în Republica Moldova, a fost sfânta Liturghie de mulțumire ocazionată de Jubileul de 25 de ani de la înființarea primelor structuri ale Bisericii Catolice în țara noastră.
La liturghie, celebrată sâmbătă, 15 septembrie, în Catedrala „Providența Divină” din Chișinău, au mai participat și Preasfințitul Anton Coșa, păstorul diecezei noastre, Mons. Miguel Maury Buendía, Nunțiul Apostolic pentru România și Republica Moldova, Preasfințitul Petru Gherghel, episcop de Iași, Mons. Aurel Perca, Mons. Benone Farcaș, reprezentanți ai clerului ortodox și ai altor confesiuni creștine, reprezentanți ai autorităților de stat și ai corpului diplomatic, persoane
consacrate și laice din dieceza noastră, și oaspeți din afară.
Într-o atmosferă de mare bucurie, ocazionată de sărbătoarea bisericii noastre locale și de vizita Cardinalului Pietro Parolin, credincioșii au adus laude și mulțumiri Domnului pentru calea parcursă de comunitatea catolică din Republica Moldova în ultimul sfert de veac, iar Eminența Sa a transmis un mesaj de felicitare pentru clerul și credincioșii din dieceza noastră din partea Sfântului Părinte Papa Francisc, și a venit la rândul său cu felicitări, aprecieri ale realizărilor bisericii noastre locale în acești 25 de ani, și cu un mesaj de îndrumare și încurajare pentru viitor.
Textul integral al predicii Eminenței Sale îl puteți vedea mai jos:
Dragi frați și surori întru Cristos,
Această sărbătoare ne unește în jurul Mesei Euharistice pentru a aduce mulțumiri pentru anul jubiliar al Bisericii locale din Moldova, care, în decursul ultimilor 25 de ani, contemplă plină de recunoștință Providenţa Domnului. Sunt bucuros să vă aduc iubirea și binecuvântarea Sfântului Părinte Papa Francisc, căruia îi exprimăm din toată inima mulțumirea pentru grija părintească pe care o păstrează pentru fiecare comunitate ecleziastică: prezența sa perpetuă ca un păstor apropiat și grijuliu completează cu o mare bucurie drumul credinței noastre.
Îi mulțumesc episcopului Anton Coșa pentru invitația sa de a prezida la această sfântă Liturghie, și, alături de mesajul de salut al Sfântului Părinte, îmi exprim sincera bucurie de a fi cu voi în această fericită zi jubiliară. De asemenea, exprim cele mai calde cuvinte nunțiului apostolic, respectabililor reprezentanți ai puterii, domnilor ambasadori și diplomați prezenți aici. Frățește îi salut pe preoți, persoanele consacrate, membrilor corului și pe fiecare dintre voi, dragi credincioși, care ați pregătit sau așteptat cu mare credință întâlnirea de astăzi.
2. Ne întâlnește această frumoasă catedrală, de la ridicarea căreia au trecut 175 de de ani. Fiind retrocedată cultului catolic 29 de ani în urmă, ea își arată din nou farmecul după minuțioase lucrări de reconstrucție. Anul jubiliar, pe care îl sărbătoriți arată că, în acești 25 de ani, ați parcurs un drum subliniat clar în activitatea pastorală, în binefacere și caritate, în imediata apropiere de toți oamenii, și acesta începe să-și aducă roadele, în special prin darurile primelor chemări și vieții consacrate. Cuvinte de mulțumire trebuie spuse tuturor celor care, în decursul acestor ani, au contribuit, prin rugăciune, la creșterea acestei comunități creștine, prin proclamarea și mărturisirea credinței, evanghelizare, Liturghie, binefacere și prin fiecare gest de credință, săvârșit spre lauda Domnului. În mod deosebit, le mulțumim preoților și persoanelor consacrate, care, sub conducerea episcopului, sunt chemați să poarte cuvântul Domnului să-l proclame asemenea sfântului Paul, pe străzi: „Căci v-am transmis, în primul rând, ceea ce am primit şi eu” (1Cor 15,3).
3. Sărbătorirea Jubileului este amintirea timpului dat de Dumnezeu acestei părți a poporului său, este sărbătoarea luminii care continuă să lumineze în pofida trecerii timpului, și aceasta este ceea ce am auzit în textul Cărții Leviticului, unde „jubileu” este numit un an special, proclamat de sunetul „jobelului”, instrument confecționat din corn de berbec, de la care Anul Jubiliar își ia denumirea, care crește bucuria credinței și jubilarea generală, care provine din experiența eliberării, trăite pe drumul credinței. Jubileul este un „an sfânt” (Lev 25,10) care revarsă lumină asupra a două mari concepte teologice: primul este respectul pentru pământ, prin care este recunoscută proprietatea absolută a Domnului, deoarece, așa cum amintește psalmul: „Al Domnului este pământul și tot ce este pe el, lumea și cei care locuiesc în ea (Ps 24,1). Al doilea concept este eliberarea de orice robie, restaurarea pentru om a demnității sale primare. Legământul dintre Dumnezeu și poporul său este atât de trainic, încât garantează dreptul inalienabil al fiecărui membru al poporului la libertate personală. Cuvintele lui Isus din Evanghelie confirmă aceste două concepte. Într-adevăr, proiectul, încredințat de Tatăl Fiului său, are drept scop eliberarea întemnițaților și asupriților, bunavestire săracilor și luminarea orbilor (Lc 4,18).
4. Și eu sper că acest Jubileu se poate deschide ca o posibilitate specială de înnoire spirituală, în continuarea a ceea ce s-a realizat până acum și în conformitate cu scopurile propuse la începutul drumului jubiliar. Nu este pur și simplu un punct de destinație sau un motiv de înălțare a celor realizate, ci un nou punct de pornire, plin de entuziasm pentru cei ce consideră
că lucrările Domnului nu sunt legate de timp, reprezintă un reper pe sprijinul căruia fiecare om poate ajunge la mântuire și se poate alătura veșniciei. Pentru a avea o viziune clară asupra viitorului, trebuie să ținem minte și trecutul, începuturile acestei comunități bisericești, marcată de activitatea pastorală a episcopului de Iași, care a trimis aici primii preoți, inclusiv pe actualul vostru episcop. De asemenea, aceasta se caracterizează și prin susținerea generoasă a Bisericilor-surori, începând cu Polonia, fapt exprimat prin prezența multor preoți și persoane consacrate, a multor structuri sociale și mișcări ecleziastice, care împreună au însoțit cu inimă mare această mica Biserică în drumul ei deloc ușor.
5. Milostivirea este cel mai vizibil semn al implicării voastre bisericești. Atenția față de cei din urmă nu neglijează pe nimeni și este prezentă pretutindeni, alături de oameni de orice
vârstă și avere, și confirmă ceea ce a spus Papa Francisc: „Nu există Biserică fără milostivire” (16
mai 2013). Această milostivire activă și generoasă a voastră vă face să fiți prezenți pe acest pământ și să completați prezența voastră prețioasă aici. În Liturhia euharistică îi aducem laude Domnului pentru mila sa, fidelitatea sa, lucrările săvârșite de el și pentru darul cu care el v-a făcut să participați la planul său de mântuire. El v-a chemat la slujire unul după altul, pentru ca prezența sa în timp să poată deveni motiv de reflecție și schimbare pe pământ, a cărui valoare trebuie restaurată prin valoarea credinței. Să ascultăm cuvântul Domnului pentru a ne afla în această biserică, la fel ca și în oricare altă biserică, pentru a împărtăși pâinea ce ne dăruiește viața veșnică. În aceasta, voi toți sunteți pietre vii, care unesc Biserica și o fac puternică în ciocnirea cu vitregiile acestei lumi.
6. Papa Francisc ne amintește că în acest sfânt lăcaș al Domnului, care este Biserica, „Isus Cristos este fundamental, iar noi toți suntem pietre vii, care fac să crească această clădire, iar armonia este creată de Duhul Sfânt” (9 noiembrie 2017). Asemenea unei pietre vii, fiecare om își poartă propria responsabilitate, își îndeplinește slujirea, dă viață comunității, îi însoțește pe cei mici, îi sprijină pe cei slabi și mărturisește milostivirea Tatălui. Niciunul dintre voi nu este nefolositor, cum spunea Papa Francisc: „Nicio piatră mică nu este nefolositoare, pentru că în mâinile lui Cristos cea mai mica piatră devine prețioasă” (27 august 2017). Simțiți-vă parte a Bisericii Domnului, comunitate de credincioși în Cristos, ucenici ai acțiunii Sfântului Duh și, cu speranță, continuați să vă încredințați Providenței Divine, protectoarea acestei catedrale.
7. Mă adresez tuturor cu cuvinte de încurajare: aveți întotdeauna încredere în Dumnezeu, fără frică de greutățile de care vă veți ciocni, iar în vremea încercărilor rugăciunea și unitatea bisericească vă vor face puternici, vă vor lumina. Fie ca unitatea cu Sfântul Părinte și încrederea în binecuvântarea sa părintească să vă servească drept sprijin, pentru că voi trăiți în inima sa, iar prezența mea vorbește despre asta, cu toată atenția și mulțumirea pe care vreau să vi le exprim alături de bucuria de a admira ceea ce ați realizat în drumul vostru. Ne încredințăm cu sinceritate și Maicii Bunului Sfat, protectoarea Diecezei de Chișinău, pentru că dragostea ei maternă ne face mai ascultători față de glasul Duhului Sfânt, pentru ca și în această Biserică să se săvârșească lucrurile pregătite pentru noi de Dumnezeu. Ea ne va ajuta în nevoile noastre, dacă noi ne vom ruga ei și-i vom urma exemplul, deoarece ea păstrează în inima sa evenimentele mântuirii pe care acum, ca și la fiecare sfântă Liturghie, le re-trăim. Amin!
Mihail Țurcanu