Dragi fraţi şi surori, iubiţi creştini!
 
Iată că şi anul acesta, prin voia Proniei cereşti, creştinii din lumea întreagă sunt invitaţi, ca împreună, la aceeaşi dată să sărbătorească Învierea Domnului, şi astfel să dea mărturie despre iubirea lui Dumnezeu ce se revarsă asupra omenirii, asemenea femeilor care vin la mormânt să-l caute pe Isus. Evanghelia din Noaptea Sfântă a Învierii, după Luca, ne spune că: «În ziua întâi a săptămânii, dis-de-dimineaţă, femeile s-au dus la mormânt cu mirodeniile pe care le pregătiseră. Şi au găsit piatra răsturnată de pe mormânt. Când au intrat, nu au găsit trupul Domnului Isus. Nu ştiau ce să creadă, când, iată, le-au apărut doi bărbaţi în veşminte strălucitoare. Ele au fost cuprinse de spaimă şi şi-au îndreptat ochii în pământ. Bărbaţii le-au zis: Pentru ce îl căutaţi pe cel viu între cei morţi? Nu este aici, a înviat» (Lc 24, 1-6).
 
Iată, această «Veste bună» pe care o transmit îngerii femeilor, este vestea pe care însuşi Dumnezeu o dă omenirii întregi. Pentru fidelitatea şi încrederea sa în planul veşnic al Tatălui, Isus este recompensat cu victoria asupra morţii. Aceasta este garanţia pe care Dumnezeu o dă omenirii despre reconcilierea istorică, şi anume că păcatul originar a fost şters şi astfel s-a deschis drum liber pentru ca omul să se întoarcă în casa Tatălui Ceresc.
 
 
 
 
Paştele nu este deci doar o sărbătoare, ci o nouă Alianţă pe care Tatăl o încheie cu omenirea. Prin Cristos cel Înviat, Dumnezeu confirmă dorinţa lui veşnică de a ne readuce la Casa sa şi pentru aceasta El ne însoţeşte în pelerinajul nostru pământesc spre Patria cerească.
 
 
 
 
Provocarea pe care Paştele ne-o face este aceasta: cât de mult suntem noi dispuşi să trăim viaţa noastră în Cristos cel înviat? Bucuria şi pacea pe care le aduce Paştele sunt un dar divin pus la îndemâna noastră. Toţi oamenii pot participa la această sărbătoare, nimeni nu este exclus. Cristos doreşte să facă din noi un popor pascal, care crede şi trăieşte «întru cele de sus», care urmează învăţătura Evangheliei şi care dă mărturie despre iubirea lui Dumnezeu.
 
 
 
 
Astăzi, mai mult decât oricând avem nevoie de adevărate valori, care nu pot fi găsite oriunde, ci doar în Dumnezeu şi în predica Bisericii, precum  şi în mărturia acelora care au crezut în Isus Cristos şi şi-au pus viaţa în slujba Adevărului. Avem nevoie de martori fideli şi credincioşi, care prin exemplul vieţii lor să spună tutor că Dumnezeu nu ne-a părăsit, dimpotrivă, că El este fidel în promisiunile sale şi ne asistă cu harul său. În ciuda tuturor infidelităţilor, a violenţelor de tot felul, a situaţiei încordate pe plan politic şi social la care suntem martori şi uneori chiar protagonişti, trebuie să credem în «Vestea cea bună» convinşi fiind că moartea a fost învinsă de iubire, că Dumnezeu Tatăl l-a înviat pe Fiul său, şi tuturor celor care cred în El le dă pacea şi iertarea sa, pentru că Paştele este trecerea fundamentală de la moarte la viaţă, de la ură la iubire, de la păcat la har.
 
 
 
 
 La începutul Postului Mare Biserica ne-a reamintit chemarea pe care Dumnezeu continuă să o adreseze fiecăruia dintre noi: «Întoarceţi-vă la mine din toată inima ... căci sânt îndelung răbdător şi plin de bunătate ... » (Ioel 2,12-13) Această «întoarcere către Dumnezeu» trebuie să o desăvârşim în timpul Sărbătorii Paştelui ridicându-ne deasupra îndoielilor şi a temerilor, a slăbiciunilor şi neputinţelor noastre prin harul Învierii. Suntem chemaţi să trăim viaţa nouă pe care Cristos ne-a oferit-o prin Crucea şi Învierea Sa.
 
 
 
 
În încheiere doresc să adresez un cuvânt de felicitare tuturor creştinilor şi îndeosebi credincioşilor catolici din întreaga ţară, invocând binecuvântarea lui Dumnezeu şi toate harurile sale, asupra tuturor, dorindu-le fiecăruia în parte o sărbătoare plină de bucurie sfântă. Adresez tuturor salutul pascal tradiţional «Cristos a înviat! Adevărat că a înviat!»
 



Anton Coşa
 
Episcop de Chişinău                                                                                                                                                        Paşte 2011, Chişinău