Sinodul Episcopilor Bisericii Greco-Catolice Ucrainene din Ucraina a trimis un mesaj către toți episcopii din Europa pe tema războiului și a păcii drepte, intitulat: „Eliberaţi-l pe cel nedreptăţit din mâna celui care oprimă!” (Ier 22, 3), semnat de arhiepiscopul Sviatoslav Șevciuk, întâistătătorul Bisericii Greco-Catolice din Ucraina.

 

Textul amintește că de zece ani Ucraina trăiește în condiții de conflict, iar în ultimii doi ani a fost învăluită în flăcările unui război de eliberare: „Perioada războiului este teribil de dureroasă și crudă: ea provoacă nenumărate răni fiecărei persoane și societății în ansamblu. În aceste circumstanțe, tendința unei persoane de a se abandona complet emoțiilor este foarte ușor de înțeles: să cedeze în fața dezolării și a disperării sau să lase ura să domnească în suflet”.

 

Mesajul este în primul rând un îndemn la răbdare, care „nu are nimic în comun cu indiferența sau detașarea de ceea ce este important pentru țară și popor. Dimpotrivă, răbdarea este întotdeauna legată de activitate și de iubire sacrificială, gata să slujească pentru o lungă perioadă de istorie. Prin urmare, îi îndemnăm pe toți la răbdare și la un act activ de iubire, iar prin acest mesaj încercăm să prezentăm câteva principii și fundamente morale pe care se poate construi o pace durabilă și dreaptă în patria noastră”. 

 

Scopul mesajului, după cum scrie arhiepiscopul Sviatoslav Șevciuk, este „pe de o parte, de a-i ajuta pe compatrioții noștri să devină mai isteți și mai puternici, îmbogățiți de gândirea creștină străveche despre pace și război, iar pe de altă parte, de a contribui la o mai bună înțelegere de către comunitatea internațională a provocărilor actuale, precum și a locului Ucrainei și al ucrainenilor pe harta spirituală a lumii contemporane”.

 

Textul explică cauzele și originile războiului modern al Rusiei împotriva Ucrainei, reamintind că „acest război este o luptă de eliberare națională a populației civile ucrainene pentru dreptul la propria existență și la propriul viitor, pentru independența, libertatea și demnitatea cetățenilor noștri”.

 

Mesajul explică, de asemenea, semnificația rezistenței non-violente: „Tradiția rezistenței non-violente menționate a devenit o parte importantă a experienței spirituale a omenirii, dar nu poate fi considerată singura cu legitimitate evanghelică. Evanghelia este pașnică și pacificatoare, dar nu pacifistă. Ea nu neagă datoria statului de a proteja viața și libertatea cetățenilor săi”.

 

„Este extrem de important să înțelegem contextual și corect cuvintele lui Isus despre întoarcerea celuilalt obraz (Mt 5,39) și despre iubirea vrăjmașilor noștri (Mt 5,44). Putem ierta jignirile personale, dar nu avem dreptul de a tăcea atunci când suntem martori la violențe îndreptate împotriva altor persoane. A mea este răzbunarea, eu voi răsplăti, spune Domnul (Rom 12,19)”.

 

Textul analizează apoi conceptul de război defensiv și de autoapărare, precum și de neutralitate în timp de război: „Adresându-ne cu acest mesaj tuturor oamenilor de bunăvoință, dorim să subliniem că este datoria noastră creștină și civică să protejăm viața aproapelui nostru, în special a copiilor, femeilor și bătrânilor, în modul cel mai curajos și radical, luând armele, gata să ne sacrificăm propria viață pentru aceasta, așa cum a învățat Isus: „Nimeni nu are o iubire mai mare decât aceasta: ca cineva să-şi dea viaţa pentru prietenii săi. (In 15,13)”.

 

Există „un timp pentru a arunca pietre şi un timp pentru a aduna pietre”, spune Ecleziastul (Qoh 3,5), iar epoca în care trăim confirmă acest lucru.

C. L.