De la mormîntul Apostolului Iacob, ținta numeroșilor pelerini proveniți din fiecare parte a continentului nostru, și noi, episcopii Consiliului Conferințelor Episcopale ale Europei, reînnoim profesia noastră de credință în temeiul Apostolilor. În aceste zile, am avut bucuria de a vedea foarte mulți tineri, dar și mai puțin tineri, care au ajuns mergînd pe jos la Santiago, în fața Portii Gloriei. Conștienți de limitele noastre și de multele slăbiciuni care cauzează suferință întregii Biserici, și noi am intrat în Catedrală pentru a depune, urmînd ritul îmbrățișării,  mîhnirile și implorările noastre pe umerii Apostolului, pentru a cere iertarea greșelilor noastre și pentru a ne angaja pentru viitor cu speranță și încredere.

Am ajuns la Santiago de Compostela, orașul aflat șa extremitatea occidentală a Europei, în care – așa cum ne amintește Papa Francisc, căruia îi mulțumim pentru grija cu care, neobosit, ne arată drumul ce trebuie urmat și pentru mesajul pe care ni l-a trimis – “se întîlnesc centrul și periferia… locul cu un înalt simbolism pentru redescoperirea marii bogății a Europei unite în tradiția sa religioasă și culturală”.

Adunați pentru a reflecta asupra Europei, timpul trezirii? Semnele Speranței, am devenit mai conștienți de situația în care trăiesc Țările noastre și de diferitele contradicții existente:

- dorința lui Dumnezeu și în același timp fragilitatea vieții creștine;

- dorința vieții întemeiate pe Evanghelie și în același timp slăbiciunea bisericească și omenească;

- dorința de sfinție și în același timp puțina mărturie de viață;

- dorința drepturilor universale ale omului și în același timp pierderea respectului demnității omului;

- dorința de armonie în societate și cu universul, dar și pierderea oricărui sens al adevărului  obiectiv;

- dorința unei fericiri îndelungate, dar și pier derea unui sens împărtășit al destinului spre care este chemată omenirea;

- dorința de pace lăuntrică și coerență exprimate într-o căutare spirituală, dar și negarea acelei căutări în multe discursuri publice.

Ne-am oprit asupra întrebărilor existențiale care se află în profunzimea inimii omului și care nu dispar niciodată,  chiar dacă sînt umbrite de rezultate materiale. Fiecare om, într-adevăr, nutrește dorința secretă de a întîlni pe cineva care să ajute conștiinței sale să se trezească,  să trezească chestiunile decisive ale existenței, ale viitorului dincolo de moarte, ale răului care rănește omenescul, și ale răului care siluiește viața și universul.

Iată de ce, aidoma santinelelor de dimineață, vigilente și gata de a indica o nouă zi, vrem să dăm un mesaj de speranță Europei obosite și spunem cu putere: Trezește-te, Europa! În diferite istorii și tradiții, în provocările vechi  și noi, sînt elemente de speranță: printre acestea, sfinții și mucenicii Țărilor noastre, torțe arzînde care încurajează prezentul și anunță viitorul. Acestea strălucesc ca stelele din cer. Redescoperă-ți rădăcinile, Europa! Contemplează numeroasele exemple ale acestor speranțe satisfăcute, începînd cu sfinții noștri Patroni: Benedetto da Norcia, Chiril și Metodie, Brigida de Suedia, Caterina da Siena, Teresa Benedetta della Croce, semnul unei Europe unite în diversitate.

Redescoperă mărturia marilor figuri europene mai aproape de noi, ca mama Giuseppina Vannini, Margarita Bays, cardinalul John Henry Newman care duminică, 13 octombrie, vor fi proclamați sfinți de Biserică și nenumăratele exemple de sfinție prezente de-a lungul drumurilor timpurilor noastre și pe care, deseori, le întîlnim în viața de toate zilele.

Bucură-te, Europa, de bunătatea poporului tău, de numeroșii sfinți ascunși care în fiece zi contribuie, în liniște, la construcția unei societăți civile mai juste și mai pe măsura omului. Privește la numeroasele familii , unicele capabile de a genera viitorul. Recunoaște cu recunoștință credința lor în Dumnezeu și exemplul lor. Lasă să medeleze acest iubit continent al nostru și, așa cum ne amintește Papa Francisc,  se se străduiască  “pentru un nou umanism european, capabil de a dialoga, integra și genera, valorificînd în Aacelași timp ceea ce este mai scump pentru tradiția continentului: apărarea vieții și a demnității omului, promovarea familiei și respectarea drepturilor fundamentale ale omului. Prin acest angajament Europa va putea crește ca o familie de popoare, un ținut al păcii și speranței”.

Noi credem că adevăratul răspuns la toate întrebările despre sens este Iisus Hristos, chipul Tatălui. Proclamăm credința noastră în persoana Sa, unicul Mîntuitor al omului și lumii.  Doar în El, Pîinea fărîmată pentru noi, își găsesc răspunsul întrebările noastre, deoarece doar El este deplina dezvăluire a tainei lui Dumnezeu și răspunsul omenirii la această taină de Dragoste și Milă. El îl face pe cel care-l primește  dispus, să-L asculte, să-L iubească și să-L apropie, punîndu-se, în numele lui Hristos, în slujba omului, mai ales în slujba celor aflați la nevoie, oferindu-le darul lui Hristos și ajutorul necesar, cu acea milă care “ ne incită să ne recunoaștem fii ai unicului Tată” (Papa Francisc, Mesajul Sesiunii Plenare).

Santiago de Compostela, 5 octombrie 2019