Moldova în alarmă
După Crimeea acum tremură Transnistria
De Maria Chiara Biagioni
Şi Moldova trăieşte ore cruciale. Ceea ce se întâmplă în Crimeea foarte apropiată trezeşte sentimente de vigilenţă şi îngrijorare în ţară. S-a vorbit despre asta la Trieste, la marginile unei întâlniri despre "Moldova europeană şi creştină. Ce angajare după acordul de la Vilnius dintre Moldova şi Uniunea europeană". Se privesc cu îngrijorare evoluţiile evenimentelor dureroase din Ucraina şi posibilele repercusiuni asupra Moldovei vecine. De fapt, ţara se află chiar la graniţa dintre Europa de est şi cea de vest. Ca să nu vorbim despre regiunea Transnistria, a cărei situaţie de vulnerabilitate este foarte asemănătoare cu aceea din Crimeea, ca teritoriu care, deşi face parte din Moldova, este puternic rusofon. De altfel, în Transnistria este prezent un mare contingent al forţelor armate ruse.
Poziţia guvernului moldovean. Guvernul moldovean a declarat că el consideră ilegal referendumul din Crimeea şi că nu recunoaşte rezultatele sale. "Există o armată acolo - explică agenţiei SIR Victor Lutenco, şef al oficiului pentru relaţiile cu diaspora pe lângă guvernul moldovean - şi nu se poate face o alegere democratică şi liberă sub ameninţarea kalaşnikov-urilor. Noi credem că nu aceasta este rezolvarea conflictelor. Desigur, nu vrem ca o situaţie de acest gen să se repete în Transnistria şi în alte regiuni din Moldova". Calea diplomatică rămână unica opţiune posibilă pentru a rezolva problemele. "Ştim din experienţă - confirmă Lutenco - ce aduce un conflict, în termeni de vieţi umane, dar şi de costuri politice şi sociale. Conflictul ţine oprită o ţară întreagă, o blochează, îi împiedică dezvoltarea şi nu vrem acest destin nici pentru noi nici pentru vecinii noştri ucraineni".
"Zile cruciale" şi pentru Moldova. Este îngrijorat şi episcopul catolic de Chişinău, Monseniorul Anton Coşa. Vorbeşte despre "zile cruciale" care "ar putea să ducă la o schimbare substanţială a sistemului geo-politic al Ucrainei şi nu numai". Şi adaugă: "Funcţia noastră înainte de toate este aceea de a fi alături de popor, în numele nonviolenţei, al respectării drepturilor şi al apărării celui care suferă". "Biserica nu trebuie deloc să desfăşoare o funcţie politică", "trebuie să promoveze şi să afirme principiile evanghelice, trebuie să-i apere pe cei slabi, trebuie să cheme la adevărul despre istorie şi despre om. Armele noastre sunt Evanghelia şi crucea Domnului nostru, pe care suntem dispuşi să urcăm din iubire şi nu din servilism".
Rolul Europei. Cel care îndreaptă reflectoarele atenţiei diplomatice internaţionale asupra Moldovei este şi Luca Volont?, deputat din Parlamentul european. "Cred că într-un scenariu ca acela din Crimeea şi din Ucraina şi o posibilă contagiere în Moldova trebuie să se urmărească pe cât mai mult posibil motivaţia bunului simţ şi a soluţionării politice". Volont? admite slăbiciunea Uniunii Europene. "Europa - spune el - din păcate este roata de rezervă a Statelor Unite. Şi cât de mult Statele Unite sunt în bună credinţă în acest braţ de fier este încă de descoperit". Deci sunt puternice interesele geopolitice şi economice ale tuturor părţilor în cauză. "Ceea ce trebuie să ne preocupe pe noi - afirmă Volont? - este ca totul să se desfăşoare într-un proces paşnic". Şi îndreptând privirea spre viitor, adaugă: "Moldova prin istorie şi tradiţie este puternic europeană. În lumina a ceea ce se întâmplă în zonă în ultimele săptămâni, şi mai mult statorniceşte poziţia sa în cadrul Europei. Acum trebuie sperat ca şi Comisia Europeană să privească la această ţară mică dar aşa de importantă prin cultura sa, istoria sa şi rădăcinile sale religioase cu acelaşi interes cu care priveşte alte procese de integrare".
O bucată de Moldova trăieşte şi în Italia. Comunitatea moldoveană în Italia este formată din circa 150 de mii de persoane care au venit în Italia în ultimii 15 ani. "150.000 de persoane - spune monseniorul Giancarlo Perego, preşedinte al fundaţiei Migrantes - care sunt mai ales femei, adică 70%, femei care lucrează în confecţii, ca îngrijitoare şi în domeniul restaurantelor. Această lume este foarte inserată în comunitatea italiană, aşa încât sunt foarte puţine cazurile de persoane care au mers în închisoare". Este interesant de notat şi că, în ultimii ani, a crescut reîntregirea familială şi naşterile s-au dublat în doar câţiva ani. "Avem 25.000 de copii moldoveni care frecventează şcolile noastre. Creşte şi numărul căsătoriilor mixte. Este o comunitate care desigur este o valoare adăugată pentru Italia. O comunitate care în afară de faptul că ne ajută să privim cu atenţie la Orientul din care face parte această comunitate, are şi o respiraţie europeană".
(După agenţia SIR, 17 martie 2014)
Traducere de pr. Mihai Pătraşcu (ercis.ro)