Celebrarea euharistică din 13 octombrie, în ziua Hramului Diecezei de Chișinău, a fost o manifestare a bucuriei comunității bisericești prezentă de 25 de ani ca instituție din Republica Moldova.

Acestea au fost și sentimentele exprimate în cuvântul de salut pe care Mons. Anton Coșa l-a adresat la începutul Sfintei Liturghii Înalt Preasfințitului Ioan Robu, arhiepiscop-mitropolit de București, care a prezidat celebrarea. În prezența clerului, a credincioșilor, a laicilor și a reprezentanților autorităților, liturghia a fost un moment de laudă adusă Domnului pentru lucrările pe care le-a făcut în Moldova prin prezența Bisericii Catolice. Înalt Preasfințitul Ioan a amintit în predica sa de valoarea fidelității față de Biserică, urmând modelul fidelității Fecioarei Maria, Maica lui Isus, față de misiunea pe care Dumnezeu a pregătit-o pentru ea. Dieceza de Chișinău o are ca protector pe Fecioara Maria, invocată ca Maică a Bunului Sfat și atât de venerată de credincioși. La sfârșitul Liturghiei, Preacuratei Fecioare i-a fost încredințată prin rugăciune grija pentru Dieceza de Chișinău, după care a urmat imnul „Te Deum” și binecuvântarea cu Preasfântul Sacrament. După sfânta Liturghie, clerul, persoanele consacrate și oaspeții au fost invitați la o agapă frățească.

De asemenea , în curtea Catedralei „Providența Divină”, a fost prezentată o expoziție fotografică despre activitățile pastorale și sociale ale diecezei din ultimii 25 de ani.

Mihail Țurcanu

Textul integral al predicii Înalt Preasfințitului Ioan Robu, arhiepiscop-mitropolit de București, îl puteți vedea mai jos:

Excelența Voastră Anton, Episcop de Chișinău,

preacucernici părinți și persoane consacrate, iubiți frați și surori,

Este o bucurie dar și o onoare pentru mine, să particip la hramul diecezei voastre care o are ca patroană pe Sfânta Fecioară, Maica Bunului Sfat și îi mulțumesc episcopului Anton că m-a invitat să iau parte la această sărbătoare a Bisericii voastre locale.

Știm cu toții că invocația ”Maica Bunului Sfat” din Litania Maicii Domnului a fost introdusă acolo de Papa Leon al XIII-lea în aprilie 1903. Iată ce se spune în decretul papal: «De când Fericita Fecioară Maria... a acceptat planurile veșnice ale lui Dumnezeu și misterul Întrupării Cuvântului... și a devenit Mamă de Dumnezeu, ea a meritat să fie chemată și Maica Bunului Sfat... plăcându-i să reverse asupra celor din preajma sa cuvintele vieții pe care le aflase de la Fiul său și pe care le păstra în inima sa. Nu numai la Nunta din Cana Galileii au ascultat-o servitorii... dar e voie să credem că sufletele evlavioase, ceilalți ucenici ai Domnului și Apostolii au primit sfaturile și ajutorul ei. Această prerogativă a fost recunoscută și confirmată de însuși Isus Cristos, atunci când la moartea sa, lângă crucea unde se afla Mama sa și ucenicul preaiubit, i-a spus Mamei sale: „Femeie, iată fiul Tău”. Apoi, adresându-i-se sfântului Ioan a spus: „Iată Mama ta”! Din acel moment, Ioan a recunoscut-o ca atare».

Iar Tradiția Sfinților Părinți ai Bisericii declară că Ioan îi reprezenta atunci pe toți creștinii. De asemenea, cu aprobarea Sfântului Scaun, din timpurile cele mai vechi, Fericita Fecioară Maria era salutată cu titlul de slavă, ca Maică a Bunului Sfat, de către clerul și poporul credincios care implora ajutorul ei.

Papa Leon al XIII-lea mai afirma, în 1903, că spunându-i Sfintei Fecioare „Maica Bunului Sfat, roagă-te pentru noi”, putem spera cu tărie că în mijlocul atâtor nenorociri și incertitudini, această preasfântă Mamă, numită de Sfinții Părinți împărțitoarea harurilor cerești și sfătuitoare universală, se va arăta tuturor ca fiind într-adevăr Maica Bunului Sfat.

Iubiți frați și surori, aceste cuvinte ale Papei Leon al XIII-lea au fost valabile pentru atunci și sunt valabile și pentru noi, cei de astăzi, care ne-am adunat să o cinstim pe Sfânta Fecioară spunându-i Maica Bunului Sfat, roagă-te pentru noi!

Și pe noi ne asaltează atâta nesiguranță, poate nenorociri, incertitudini, temeri, griji și ofuri de toate felurile. Sărbătoarea de astăzi ne amintește că avem întotdeauna lângă noi o cale care poate să ne scoată la mai multă lumină, o Mamă care poate pune în noi gândul și cuvântul și fapta cea bună.

Am auzit la prima Lectură a Sfintei Liturghii glasul profetului Isaia vorbind despre poporul care umbla în întuneric și care a văzut o lumină mare. Și noi vom fi asemenea acelui popor dacă vom păstra în noi o mare încredere  în Maica Domnului. Atunci, ea va fi lumina și călăuza noastră. Ea va fi mereu pentru noi, nu numai în clipele grele, semnul care ne conduce cu gândul și cu inima la Cristos care ne-a spus „Eu sunt lumina lumii”. Acesta este sfatul suprem pe care ni-l dă Maica Bunului Sfat: să mergem la Fiul ei Isus, ca să-i ascultăm și să-i respectăm cuvântul și iubindu-l să ne bucurăm că l-am aflat pe Cel care singur ne face să înțelegem complet sensul vieții pământești, îndreptându-ne spre viața veșnică prin puterea Duhului Sfânt.

Acel Duh care, așa cum am auzit în Lectura a II-a din Faptele Apostolilor, i-a ținut uniți pe Apostoli împreună cu Maria, Mama lui Isus, și apoi a și coborât asupra lor în mod vizibil, sub forma unor limbi de foc.

Și pe noi astăzi, iubirea față de Maica Domnului ne cheamă la unitate cu urmașii apostolilor și cu toți cei care formează aici Biserica locală, pentru ca fiecare casă să fie umplută de Duhul lui Dumnezeu. Acesta este sfatul pe care cea invocată cu numele „Maica Bunului Sfat” îl dă Bisericii de aici și de pretutindeni: să păstreze unitatea, să nu obosească în lupta cu cel rău și să asculte de șoaptele Duhului Sfânt.

La Nunta din Cana, amintită în Evanghelia de astăzi, Duhul Sfânt a vorbit prin Mama lui Isus. Ea le-a spus servitorilor să facă tot ce le-a poruncit Isus. Acum știm cu toții ce s-a întâmplat la acea nuntă, cum Isus „și-a arătat gloria, iar discipolii lui au crezut în el”.

În această Evanghelie admirăm începutul semnelor făcute de Isus, dar și puterea de mijlocire a Sfintei Fecioare, calitatea ei de Maică a Bunului Sfat.

Să nu uităm niciodată că Ea este pentru întreaga Biserică și deci și pentru noi, Mijlocitoare și Maică a Bunului Sfat, cu atât mai mult că o aveți ca patroană a Diecezei.  La Cana Galileei i-a spus lui Isus că nuntașii nu mai aveau vin. Despre noi ce i-ar spune lui Isus? Greu de închipuit! Și totuși să ne imaginăm: ce ne lipsește? Ce ne apasă? Ce ne neliniștește? Unde ni-s gândurile și inima? Care ar fi bucuria zilelor și, la urmă, a vieții noastre? Ce pași am face, în ce direcție ar merge inima și voința noastră dacă am auzi aceleași cuvinte ca la nunta din Cana: „Faceți tot ce vă va spune”? Ascultarea de șoaptele Duhului Sfânt care vorbește prin Maica Bunului Sfat este singura posibilitate ca inima și mintea noastră să se îmbrace în lumină, simțindu-l alături pe Cristos, păstorul, sprijinitorul și mângâietorul sufletelor noastre.

Îmbrăcați în lumina care vine din pacea cu Dumnezeu și cu oamenii, altfel vor arăta familiile noastre, dorințele, căutările, aspirațiile, privirile și judecățile noastre.

Iubiți frați și surori, în noiembrie 1880, deci cu peste douăzeci de ani înainte de a dispune ca în Litania Lauretană să fie introdusă invocația „Maica Bunului Sfat, roagă-te pentru noi”, Sfântul Părinte Leon al XIII-lea recomanda credincioșilor noștri să recite o anumită rugăciune către Maica Bunului Sfat, rugăciune în care înțelegem încă o dată cine este Maica Domnului și cine suntem noi, și care sunt cererile noastre. Acolo se spune clar că Fecioara preaslăvită este aleasa lui Dumnezeu ca să fie Maica Cuvântului veșnic întrupat, împărțitoarea harurilor și scăparea păcătoșilor:

- că noi suntem slugi prea nevrednice care alergăm la ea ca să ne fie conducătoare și sfetnică în această vale de lacrimi;

- că cerem iertarea păcatelor și mântuirea sufletului;

- că cerem ca Sfânta Biserică să-i biruiască pe toți dușmanii săi

- și ca Împărăția lui Cristos să se răspândească peste pământul întreg.

Iată însă și textul întreg al rugăciunii, așa cum a voit-o Sfântul Papă Leon al XIII-lea:

„O Fecioară prea slăvită, care ai fost aleasă de către Dumnezeu să fii Maica Cuvântului Veșnic întrupat, împărțitoarea harurilor dumnezeiești și scăparea păcătoșilor, eu, sluga ta cea prea nevrednică, alerg la tine ca să-mi fii conducătoare și sfetnică în această vale de lacrimi. Dobândește-mi, pentru sângele cel prea scump al dumnezeiescului tău Fiu, iertarea păcatelor mele, mântuirea sufletului meu, și mijloacele trebuincioase, ca s-o dobândesc. Roagă-te ca Sfânta Biserică să biruiască pe toți dușmanii săi, și ca împărăția lui Cristos să se răspândească peste pământul întreg. Amin.”

Maica Bunului Sfat să mijlocească pentru noi, să ne obțină iertarea păcatelor și mântuirea veșnică, să îmblânzească dușmanii Biserici, să facă să crească Împărăția lui Cristos iar pe noi toți să ne încurajeze în drumul nostru de credință.

+ Ioan Robu,                                                                            Chișinău, 13.10.2018

Arhiepiscop Mitropolit de București