Dragi tineri,
Întâlnirea voastră anuală de aici de la Raşcov a devenit o tradiţie. Mulţi dintre voi, dragi tineri, m-aţi întrebat şi pe mine deja de mai multe ori: Când mergem la Raşcov? Iată-ne aici împreună. Mulţi dintre voi au fost deja de mai multe ori aici. O parte vine pentru prima oară. De ce venim la Raşcov? În fiecare an aici organizăm ziua sau zile tineretului catolic din Episcopia noastră. Care este intenţia noastră? De ce trebuie să ne întâlnim anual? Poate pentru a ne retrage puţin din zgomotul oraşului sau din monotonia satului din care provenim, poate pentru o scurtă odihnă fizică. Da, dar nu numai pentru atât!
Venim împreună din diferite parohii şi ne întâlnim pentru a ne cunoaşte mai bine. În parohii suntem grupuri mici dar aici iată suntem un grup mare. Cu atâtea calităţi. Cu atâtea talente. Noi catolicii pe aceste meleaguri reprezentăm doar o mică minoritate. Cu toate acestea şi noi dorim să avem un loc bine definit în societatea noastră. Dorim să fim conştienţi de situaţia noastră, de ceea ce am putea face şi noi pentru binele comun. Aici la Raşcov descoperim înainte de toate că suntem o forţă, o forţă a binelui, că avem şi propunem o speranţă pentru societatea noastră suferindă din cauza schimbărilor multiple, sociale şi economice. Suntem tineri care nu ne deosebim de ceilalţi decât poate prin modalitatea în care voim să participăm la construirea binelui comun şi poate prin crezul nostru pe care voim să-l aprofundăm mereu cât mai mult şi cât mai bine şi să-l trăim cât mai coerent. Da, dar nu numai pentru atât!
Dragi tineri, suntem la Raşcov, pentru că noi toţi formăm şi suntem Biserica lui Cristos. Şi pentru că Păstorul Suprem al Bisericii noastre, Sf. Părinte Papa Ioan Paul al II-lea vă chemă să „ intensificaţi drumul vostru de pregătire spirituală” şi să aprofundaţi tema pe care El v-o propune pentru anul acesta, pt. Ziua Mondială a Tineretului: Tema este scrisă pretutindeni: „ Vrem să-l vedem pe Isus!” .Suntem aici aşadar pentru a asculta de glasul Păstorului.
Dragi tineri, glasul Păstorului îl ascultă toţi aceia care sunt din turma sa. (cf. In.10,2-4). Orice creştin catolic conştient de vocaţia sa, dornic să fie creştin nu numai cu numele dar şi cu viaţa sa, va fi fericit şi va face orice efort să fie în comuniune cu Sf. Părinte. În timpurile de prigoană, înaintaşii noştri au intrat în închisori sau au murit cu moarte de martiri pentru că nu au voit să se despartă de Sf. Părinte. Cuvântul Lui este foarte important. Este ca un testament preţios. La vârsta sa înaintată Sf. Părinte vorbeşte tuturor pe înţelesul lor. El ne vorbeşte însă nu numai cu cuvântul ci şi cu mărturia vieţii. Suferind de o boală cruntă, el rămâne totuşi la cârma Bisericii şi nu dă un pas înapoi. Exemplul lui îi face pe mulţi să se ruşineze atunci când în faţa unor obstacole vor să dea înapoi. Dacă Păstorul merge cu curaj înainte şi turma vine după dânsul. Cum am putea noi să nu-l urmăm pe Păstorul nostru suprem !?
Dragi tineri, în mesajul său, Sf. Părinte insistă şi vrea să vă conştientizeze asupra necesităţii unui contact viu cu Dumnezeu. El vă îndeamnă să-l căutaţi pe Isus, aşa cum l-au căutat acei greci din Evanghelie care au venit la Filip şi i-ai cerut că vor să-l vadă pe Isus. Nu ştim dacă ei îl căutau doar din curiozitate sau din dorinţa de afla adevărul. Grecii antici erau mereu în căutarea adevărului. Ei au înţeles că în Isus ar putea descoperi ceea ce ei caută. Oricum, cert este că pentru ei era importantă această întâlnire.
Pentru un creştin, întâlnirea cu Isus este şi mai importantă pentru că de dânsul depinde progresul său spiritual; şi de aceea el îl va căuta mereu. Aşa cum cei care tind să se îmbogăţească din punct de vedere material vor căuta mereu sursa de bogăţie, la fel creştinul care crede în puterea miraculoasă a lui Dumnezeu îl va căuta mereu. Isus este sursa noastră sigura de îmbogăţire spirituală! În căutarea lui Isus creştinul întâmpină uneori dificultăţi pe care nu ştie cum să le treacă. Pentru că există atâtea învăţături, atâţia învăţători, tentaţii excitante, propuneri interesante, exemple de tot felul, există riscul de a confunda pe Isus cu alţi învăţători. Şi voi, dragi tineri, puteţi să cădeţi în aceeaşi capcană. Puteţi să-l căutaţi pe Isus acolo unde El poate nici nu este. El nu va fi prezent acolo unde există ură, dispreţ, duşmănie, invidie; nu va fi prezent acolo unde există idoli şi domină patimi şi păcate. Isus nu va fi prezent în viaţa aceluia care fuge de dânsul şi care se teme de el.
În schimb Isus este sigur prezent acolo unde există iubire adevărată. Acolo unde Dumnezeu şi aproapele este iubit acolo este şi Isus. Iubirea reciprocă generează o prezenţă atât de vie a lui Isus încât ea poate fi percepută cu simţurile umane. Dar pentru a trăi la acest nivel creştinul trebuie să aibă o practică de rugăciune şi de meditaţie. Isus poate fi descoperit cu ochii sufletului în Sf. Scriptură. Dar dacă aceşti ochi nu văd pentru că nu au fost obişnuiţi, atunci cum îl vom descoperi pe Isus! În parohiile noastre există grupuri de rugăciune sau de meditare a Sf. Scripturi? Dacă da, atunci vă felicit. Dacă nu, atunci mergeţi la preoţii voştri şi spuneţi-le: ”vrem să-l vedem pe Isus!” Am văzut mulţi tineri care vine la Biserică, care fac multe activităţi, dar... spre surprinderea mea nu participă la rugăciune. Mă întreb atunci: fraţilor, de unde veţi lua forţă pentru a-l căuta pe Isus dacă vă lipsiţi de rugăciune?
Dragi tineri, viaţa de fiecare zi este interesantă şi atractivă numai dacă se umple de adevărate valori. Vârsta tinereţii alege valorile şi le selectează cu multă pasiune dar de multe ori riscă să o facă în mod eronat. Care sunt adevăratele valori? Ce are mai mare importanţă pentru mine? Iată întrebările pe care să vi le puneţi astăzi. Iar răspunsul nu este deloc uşor. Oricum puteţi fi siguri, că numai întâlnirea cu Isus va putea da sens deplin vieţii voastre! Viaţa fără Isus poate fi aparent interesantă dar foarte riscantă. Pentru că îndepărtându-te de El rişti să pierzi calea întoarcerii.