Înainte de Crăciun, Papa Francisc a vrut să dea un interviu unui post italian de televiziune, răspunzând la întrebările a patru persoane care au pierdut totul în viața lor, dar nu și dorința de a o lua de la capăt.

 

Interviul cu Papa Francisc a fost urmărit în toată lumea și a fost dat la „Santa Marta”, locul în care papa a ales să trăiască și să lucreze. Interviul a avut titlul „Francisc și invizibilii – papa se întâlnește cu cei din urmă”.

 

Iată cei care i-au pus întrebările papei: prima este Giovanna, o victimă a violenței domestice, care a rămas fără muncă și fără adăpost în timpul pandemiei; a doua a fost Maria, o persoană fără adăpost, care a trăit ani de zile pe stradă, înainte de a fi primită în azilul din Vatican condus de Comunitatea „Sant’Egidio”; al treilea a fost Pierdonato, condamnat la 25 de ani de închisoare care, datorită studiului și rugăciunii, și-a înțeles greșelile; ultima a fost Maristella, un scout în vârstă de 18 ani, reprezentându-i pe acei copii care s-au simțit abandonați în timpul pandemiei și au pierdut legătura cu prietenii și colegii de școală.

 

Papa a voit să dialogheze cu lumea suferinței, ascultând întrebările și mai ales vocea celor care nu vorbesc și trăiesc în tăcerea suferinței. Titlul interviului conține cuvintele „invizibil” și „cei din urmă”, adică ale celor care nu există pentru societate, sau, mai bine zis, nu vor să fie văzuți. De fapt, cuvântul este dat unui femei umilite și fără loc de muncă, unei alte femei care locuiește și doarme în stradă, unui bărbat care a fost mereu în închisoare și unei fete blocate în depresia ei.

 

Prin acest interviu, Papa Francisc le-a indicat celor patru oaspeți ai săi și tuturor celor care l-au urmărit și ascultat, un mod de a trăi acest Crăciun cu bucurie și speranță, îndreptându-și privirea, înainte de toate, către toți „invizibilii” orașelor noastre. O întâlnire extraordinară, din care au reieșit reflecții profunde asupra celor mai importante probleme de actualitate.

C. L.