În toate parohiile Diecezei de Chișinău, pregătirile pentru Săptămâna Sfântă sunt în plină desfășurare, precedate de celebrarea Duminicii Floriilor, iar apoi, din Lunea Sfântă va începe drumul spre marea solemnitate a Învierii Domnului.
În Săptămâna Sfântă, celebrările se concentrează asupra Triduum-ului pascal al pătimirii, morții și învierii lui Cristos, ca punct culminant al întregului an liturgic, care luminează sensul întregii vieți creștine.
Este un timp liturgic ce își are momentul inaugural cu celebrarea din Joia Sfântă, care comemorează Cina cea de Taină: iubirea devine slujire și dar, în gestul unui Dumnezeu care îngenunchează în fața oamenilor pentru a le spăla picioarele și în simbolul pâinii frânte și al vinului vărsat, profeție a dăruirii totale a vieții.
Celebrarea din Vinerea Sfântă este o reflecție asupra misterului morții lui Cristos și își găsește centrul în Cruce, un instrument al morții devenit semn luminos, în care gloria lui Dumnezeu se manifestă prin slăbiciunea mortală a unei iubiri trăite până la capăt.
În Sâmbăta Sfântă, Biserica contemplă „odihna” lui Cristos în mormânt: este ziua de tăcere care pregătește așteptarea speranței în pofida oricărei speranțe. Odată cu Vigilia Pascală și Duminica Învierii va răsuna din nou Aleluia, în lumina lui Cristos înviat, centrul și sfârșitul istoriei fiecărui om.
Săptămâna Sfântă cunoaște și alte momente, cum ar fi Liturghia Crismei din dimineața Joii Sfinte. În cadrul acestei liturghii, episcopul va sfinți uleiurile sfinte, care vor fi înmânate parohilor, în timp ce tot clerul își va reînnoi făgăduințele de la hirotonire.
De o importanță deosebită va fi ritul Căii Crucii din Vinerea Sfântă, care va reconstitui Pătimirea lui Cristos ca preludiu al învierii.
Pentru parohi, Săptămâna Sfântă este, de asemenea, un timp de deschidere față de credincioși pentru celebrarea sacramentului Spovezii, pentru vizite la bolnavi și bătrâni și față de săraci printr-o caritate care să le permită să trăiască un Paște plin de bucurie.
C. L.
